Președintele Donald Trump și-a apărat decizia de a suspenda aplicarea unor sancțiuni ample împotriva Rusiei, prevăzute de legislația americană, susținând că vrea să mențină Moscova la masa negocierilor. Decizia a stârnit critici puternice la Kiev și din partea unor membri ai Congresului SUA, care avertizează că Washingtonul transmite un mesaj greșit Kremlinului.
Trump a semnat în seara de 16 octombrie un ordin executiv prin care suspendă aplicarea unor noi sancțiuni prevăzute de o lege care poartă numele regretatului senator american Lindsey Graham, un susținător ferm al Ucrainei. Decizia a venit la câteva zile după ce președintele acordase o derogare temporară de la sancțiunile care vizează motorina rusească.
Trump promulgase legea luna trecută, la insistențele unor congresmeni care doresc să sporească presiunea asupra Moscovei din cauza invaziei pe scară largă a Ucrainei, declanșate în februarie 2022.
Însă, măsurile recente de relaxare a sancțiunilor au provocat reacții vehemente. Criticii susțin că Trump îi oferă Kremlinului posibilitatea de a continua să-și finanțeze mașinăria de război, acuzație respinsă de președintele american.
„Sunt în proces de negociere a păcii în războiul dintre Rusia și Ucraina și nu vreau să fac nimic care ar îndepărta, în mod nechibzuit, Rusia de masa negocierilor”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social, pe 18 octombrie.
Încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei a fost una dintre prioritățile declarate ale lui Trump încă de la începutul actualului mandat, în ianuarie 2025. Kievul și Moscova rămân însă la mare distanță în privința pozițiilor de negociere, iar discuțiile au intrat în impas.
Kremlinul nu a oferit concesii și a respins în repetate rânduri apelurile pentru o încetare completă a focului. Moscova își menține cererile, inclusiv aceea de a controla teritorii pe care nu a reușit să le cucerească prin forță.
Blocajul diplomatic a fost însoțit de intensificarea atacurilor de ambele părți. Rusia bombardează Kievul și alte mari orașe ucrainene și lovește infrastructura energetică, provocând perturbări grave ale serviciilor publice, în timp ce Ucraina se pregătește pentru iarnă.
În seara de 18 octombrie, Rusia a lansat mai multe rachete balistice asupra Kievului, inclusiv una care a lovit o clădire în care funcționează un centru medical. Primarul capitalei ucrainene, Vitali Klitschko, a anunțat că cel puțin o persoană a murit în atac.
La rândul lor, forțele ucrainene au vizat instalații de rafinare a petrolului din Rusia, în încercarea de a îngreuna operațiunile militare ale Moscovei.
Aceste atacuri l-au înfuriat pe Trump, al cărui Partid Republican se confruntă cu o luptă strânsă pentru controlul ambelor camere ale Congresului, pe fondul creșterii prețurilor la carburanți, care nemulțumește numeroși alegători.
Președintele american l-a învinuit și pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru lipsa de voință de a pune capăt războiului Rusiei împotriva țării sale. Trump a susținut că liderul de la Kiev „nu vrea să pună capăt acestui război și, probabil, nu a vrut niciodată”.
Zelenski avertizează asupra riscurilor pierderii sprijinului american
Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina ar putea suporta consecințe grave dacă sprijinul Statelor Unite ar dispărea.
„Dacă Statele Unite vor lua partea Rusiei, desigur că nu vom reușit să învingem”, a declarat Zelenski pe 18 octombrie, în emisiunea Meet the Press a postului american NBC.
„Vrem să avem încredere în el și sper că își va schimba deciziile. (...) Pentru că eu cred că toate acestea sunt greșeli și nu ne vor ajuta. Nu vor ajuta nici Statele Unite”, a adăugat președintele ucrainean.
Zelenski a mai spus că schimbul de informații între serviciile de informații americane și ucrainene, despre care Kievul afirmase că fusese întrerupt la începutul săptămânii, pare să fi fost deblocat.
„Suntem foarte recunoscători pentru asta. Acum funcționează”, a spus el.
Cu o săptămână în urmă, după ce Trump anunțase unilateral, pe rețelele de socializare, o încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice, Zelenski păruse să susțină oprirea loviturilor, precizând însă că se așteaptă ca Moscova să procedeze la fel.
În condițiile în care atacurile rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene au continuat, președintele ucrainean a declarat ulterior că Kievul nu mai este dispus să suspende unilateral propriile lovituri.
Nu există indicii că Moscova ar fi acceptat armistițiul anunțat de Trump.
Președintele rus Vladimir Putin, despre care presa rusă a relatat că a vizitat un post de comandă, a ordonat armatei să continue atacurile „masive și coordonate” asupra unor ținte din Ucraina.
În trecut, Moscova a încercat să forțeze Kievul să accepte condițiile sale intransigente prin atacarea infrastructurii energetice a țării, lăsând mii de oameni fără căldură și electricitate în perioade cu temperaturi sub zero grade.
Critici în Congresul american
Relaxarea sancțiunilor de către Trump a fost întâmpinată cu dezaprobare de numeroși membri ai Congresului SUA, atât republicani, cât și democrați, precum și de partenerii internaționali ai Ucrainei.
Oficiali ai administrației Trump, inclusiv secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, au apărat deciziile președintelui. În schimb, congresmanul republican Don Bacon a afirmat că măsurile care ajută Kremlinul „vor rămâne un capitol extrem de jenant în istoria Statelor Unite”.
Cele mai recente declarații ale lui Trump evidențiază tensiunile tot mai mari dintre Washington și Kiev în privința abordării administrației americane față de Rusia.
Anterior, Zelenski anunțase că a discutat cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. El a precizat că Ucraina și Statele Unite „pregătesc următorii pași diplomatici” și că țara sa rămâne „pregătită să lucreze constructiv, cu onestitate și în vederea obținerii unui rezultat real”.
„Pacea se obține doar prin forță și prin cooperare bazată pe încredere”, a scris Zelenski într-o postare pe rețelele de socializare despre discuțiile cu reprezentanții americani.
„Facem tot ce ține de noi pentru ca acest lucru să se întâmple și pentru a ne asigura că poziția Americii este puternică și contribuie la apropierea păcii. O pace pe care toată lumea, cu excepția Rusiei, o așteaptă de peste patru ani și jumătate”, a adăugat el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.