„Imaginați-vă o persoană în vârstă de 60 de ani, dintr-un sat, care trebuie să ajungă la medicul de familie, iar asta îi poate lua o zi întreagă. Totul începe cu microbuzul pe care îl așteaptă ca să ajungă într-un centru de sănătate, unde își mai așteaptă rândul. Primește o consultație. În cel mai bun caz, mai face o analiză de sânge, o radiografie. Apoi începe epopeea de a ajunge înapoi acasă”.
Este o situație imaginară povestită de ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, la evenimentul de prezentare a proiectelor strategice de investiții „Construim Moldova”.
Potrivit lui Gasnaș, Ministerul Sănătății are acum în derulare două proiecte mari: unul vizează construcția unui spital regional Bălți, altul se numește „Sănătate rurală și digitalizare”.
În cel de-al doilea, cu o valoare totală de 53,5 milioane de euro, ar urma să fie modernizate și dotate 10 centre de sănătate cu aparate de radiografie, mamografie, electroencefalografie, ultrasonografie și, la necesitate, computer tomograf.
„Astfel ca medicina primară să poată rezolva 70% din problemele de sănătate ale oamenilor”, spune ministrul Gasnaș.
Totodată, ministerul vrea să aducă specialiștii din ambulatoriu (de exemplu, cardiologi, neurologi, ginecologi ș.a.) în centrele de sănătate, iar acolo unde nu sunt suficienți medici, să fie oferite servicii medicale prin telemedicină, adică online, de la distanță.
În R. Moldova activează acum circa 1.560 de medici de familie și mai e nevoie de încă 250. Cele mai multe locuri vacante sunt la Centrul Medicilor de Familie din Bălți – 30, urmat de Centrul de Sănătate Ungheni – 12, Centrul de Sănătate Nisporeni – 10 și Centrul de Sănătate Căușeni, unde mai e nevoie de nouă medici de familie.
Anume la Căușeni, ministerul a început să dezvolte consultațiile online ca alternativă pentru satele în care nu sunt medici de familie, doar asistenți medicali.
Cum au loc consultațiile de la distanță la Căușeni
Centrul de Sănătate Căușeni are doar doi doctori, care nu reușesc să ajungă și în cele patru sate din componența sa unde nu sunt medici de familie, spune directoarea centrului, Valentina Panfilov.
Pentru acest proiect pilot, centrul a fost dotat cu calculatoare, notebook-uri și imprimante, cu ajutorul cărora sunt organizate consultațiile online.
La modul practic, pacientul merge la oficiul de sănătate din localitatea sa, unde este un asistent medical. Asistentul trimite la Căușeni datele personale ale pacientului și întrebările lui, iar medicul de familie de la celălalt capăt face o programare.
După ce are loc consultația prin videoconferință, pacientul primește indicații, iar medicul introduce informația în sistemul automatizat al asistenței medicale primare.
Centrul de la Căușeni poate cere și consultațiile unui specialist de la Chișinău – de la Spitalul Republican, de la Institutul Oncologic sau de la Institutul Mamei și Copilului.
În astfel de cazuri, medicul de familie scanează documentele pacientului și le trimite la specialistului, iar acesta îl vede de la distanță atunci când este disponibil.
„Săptămâna trecută, o fetiță a fost consultată de un specialist de la Institutul Mamei și Copilului. Noi am urmat toate indicațiile date de medic, iar apoi fetița a mers la Chișinău și a fost spitalizată”, povestește directoarea Centrului de Sănătate Căușeni, Valentina Panfilov.
Ce spun medicii de familie și experții despre această inițiativă
Conferențiara universitară și specialista în bioetică Rodica Grama crede că astfel de consultații la distanță sunt o soluție pentru pacienții care nu se pot deplasa sau pentru cei aflați în situații dificile.
„Nu este pur și simplu o discuție medic-pacient, ci se face în prezența asistentei medicale. Medicul poate întreba asistenta ce culoare au unghiile pacientului, în ce stare este acesta. Este o inițiativă care crește accesul la asistența medicală specializată, în special, în sate”, susține specialista.
Și Nicolae Lupu, medic de familie în orașul Călărași, crede că proiectul este binevenit, inclusiv acolo unde medicii sunt la pensie și nu mai merg la specializări.
„O mare parte din medici de familie sau specialiști din raioane nu mai sunt bine pregătiți, ei nu vor să învețe lucruri noi și atunci trebuie să fie ghidați de alți specialiști”, susține Lupu.
De cealaltă parte, medicul de familie din satul Javgur, raionul Cimișlia, Elena Cebanu, crede că telemedicina poate fi o salvare pe termen scurt, dar nu ar trebui să devină o normalitate și o strategie de înlocuire a medicului de familie.
„Un medic de familie trebuie să fie permanent în localitate sau pe sector. Nici deplasările medicilor în alte localități nu sunt o soluție. Cerințele de la un medic de familie sunt mari, iar el, având pacienți și în alte localități, nu poate să le îndeplinească 100%”, a spus Europei Libere Elena Cebanu.
În total, sistemul de sănătate din R. Moldova duce lipsă de 1.225 de cadre medicale. Este vorba nu doar de medici de familie, dar și de anesteziologi, radiologi, cardiologi. Unul din doi medici din țară are peste 55 de ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.