Pe Instagram, vitrina unei afaceri fondate de o femeie în Kabul pare să reprezinte o lume neafectată de tulburările geopolitice.
Videoclipurile postate de Marwa, proprietara magazinului, care are puțin peste 20 de ani, prezintă o galerie curată și organizată. Vitrinele moderne din sticlă, pline cu bijuterii tradiționale afgane din lapis lazuli, smarald și rubelit, alternează cu imagini ale unor femei care taie pietre brute și montează pietre prețioase la bancurile de lucru.
„Când am împlinit 17 ani, am urmat un curs de bijutieră. Apoi mi-am deschis propria afacere, pornind cu o sumă mică de bani pe care o aveam”, a spus Marwa.
Astăzi, întreprinderea ei creativă s-a dezvoltat și are aproximativ 20 de angajați, activitatea cuprinzând realizarea de bijuterii fine, gravarea pietrelor prețioase și designul de îmbrăcăminte la comandă.
„În prezent nu câștigăm foarte mulți bani, dar ne descurcăm bine”, a declarat Marwa pentru RFE/RL prin WhatsApp, aplicație folosită și pentru a intervieva celelalte femei menționate în acest articol. Toate numele lor au fost schimbate din motive de securitate.
Marwa face parte dintr-o generație de antreprenoare afgane care încearcă să-și construiască afaceri în ciuda restricțiilor tot mai mari impuse de regim.
De când talibanii au revenit la putere în 2021, fetelor li s-a interzis accesul la școlile secundare, iar femeilor – la universități. Pentru unele femei, antreprenoriatul a devenit una dintre puținele modalități de a obține un venit și de a crea locuri de muncă pentru alții.
Femeile au obținut licențe de afaceri, au deschis magazine fizice și au folosit rețelele sociale pentru a ajunge la clienți. Unele au primit, de asemenea, sprijin din partea băncilor.
Cu toate acestea, a conduce o afacere nu înseamnă neapărat a avea libertatea de a o extinde.
Această tensiune este evidentă la Expoziția Națională și Internațională „Imam Abu Hanifa”, un important târg comercial care are loc la Kabul.
Expoziție de modă tradițională la Kabul înainte ca Talibanii să revină la putere.
Evenimentul, care durează șapte zile, a reunit delegații comerciale și investitori din peste 20 de țări, cu sute de standuri de expoziție care prezintă produse și afaceri afgane, potrivit presei locale.
Femeile antreprenoare au participat și anterior la expoziții, inclusiv la evenimente cu standuri dedicate afacerilor deținute de femei.
Însă mai multe femei de afaceri au declarat pentru RFE/RL că nu mai au voie să participe la târguri la care sunt prezenți bărbați.
Locuri de muncă pentru peste 100 de persoane
În provincia Jowzjan din nordul țării, Zahra conduce o afacere de țesut covoare.
Zahra, care are în jur de 25 de ani, a absolvit facultatea de drept chiar în momentul în care talibanii au revenit la putere.
Nefiind în măsură să-și urmeze viitorul pe care și-l imaginase, a folosit economiile strânse din munca sa ca profesoară la o școală privată pentru a-și deschide propria afacere.
În 2022, Zahra a călătorit prin sate și a întâlnit femei care țeseau covoare în condiții pe care le-a descris ca fiind de exploatare.
„Erau foarte sărace”, spune ea. „Lucrau doar ca niște sclave și își dădeau produsele bărbaților din familiile lor. Nici măcar nu știau cât costă covorul lor.”
Zahra le-a oferit o alternativă: muncă remunerată, cu salarii.
Ceea ce a început ca o afacere cu câteva zeci de femei a crescut de atunci, ajungând să angajeze peste 100 de persoane, inclusiv muncitori bărbați care se ocupă de ambalare și transport, activități solicitante din punct de vedere fizic.
Din cauza restricțiilor stricte de călătorie, Zahra nu își poate transporta marfa și nici nu poate călători între districte fără un „mahram”, un tutore de sex masculin, cum ar fi tatăl sau fratele ei.
Covoare afgane într-un magazin din Mazar-i-Șarif, în decembrie 2021. Multe din articole sunt realizate de femei extrem de prost remunerate,
„Problema noastră este accesul la piețe”, spune ea. „Un bărbat care are o afacere similară are mai mult acces la clienți decât o afacere condusă de o femeie.”
Totuși, impactul asupra vieții oamenilor o motivează să continue. Ea își amintește de o mamă văduvă care se lupta cu depresia înainte de a se alătura afacerii.
„Familia ei mi-a spus că, după ce a lucrat trei luni în afacerea mea, nu mai avea nevoie de antidepresive. A găsit atât o sursă de venit, cât și un loc în care a intrat în contact cu alte femei.”
Salonul de înfrumusețare secret
Nafeesa, o antreprenoare din Kabul, în vârstă de aproape 30 de ani, conducea un salon de înfrumusețare, parte a unui sector odată plin de viață, care angaja mii de femei afgane.
În 2023, talibanii au ordonat închiderea saloanelor de înfrumusețare.
O cosmeticiană afgană îndepărtează un afiș dintr-un salon de înfrumusețare din Kabul, după ce talibanii au ordonat închiderea acestor saloane în 2023.
În prezent, Nafeesa oferă în secret servicii de machiaj pentru mirese din casa închiriată în care locuiește, într-un cartier muncitoresc din Kabul.
Nu își poate promova serviciile pe rețelele sociale și nu deține o autorizație oficială de funcționare.
Clienții o găsesc prin recomandări. Unii vin la ea acasă pentru machiaj; alteori, ea se deplasează la domiciliul lor pentru a le pregăti pe mirese și pe rudele acestora pentru nunți.
„Femeile se machiază peste tot în lume și asta nu reprezintă o declarație politică. Nu este împotriva religiei”, a declarat Nafeesa pentru RFE/RL. „Nu știu de ce este interzis în țara noastră.”
Scăderea veniturilor
Muska, care are acum în jur de 25 de ani, a studiat medicina timp de mai mulți ani, înainte ca interdicția universitară să-i blocheze definitiv accesul la viitoarea sa carieră.
Cu banii primiți de la părinți, ea și sora ei au înființat o afacere de croitorie în Kabul, cu aproape 20 de angajate.
„Unii clienți vin cu propria țesătură și comandă o rochie. Alții vin doar cu o poză pe telefon și ne spun: «Faceți-mi o rochie ca asta». Noi găsim țesătura potrivită și le confecționăm rochia”, a spus Muska.
Prin gestionarea unui magazin fizic și a unui catalog online, Muska a construit o afacere de relativ succes.
Recesiunea economică și creșterea sărăciei au pus însă alte întreprinderi în dificultate.
Eleve afgane întorcându-se acasă de la școală în provincia Badakhshan, în august 2025.
Într-un cartier din capitala Afganistanului, Nargis conduce un atelier de croitorie în care lucrează șase femei.
În vârstă de aproape 40 de ani, Nargis a trăit anterior ca refugiată în Pakistan și a declarat că a intrat în depresie după ce s-a întors la Kabul și a întâmpinat dificultăți în a-și găsi un loc de muncă.
În prezent, atelierul lui Nargis realizează de la ținute simple de birou până la rochii de mireasă elaborate, brodate manual.
„Reprezentanții talibanilor ne verifică afacerea în mod aleatoriu și ne impun să purtăm hijabul chiar și în interiorul magazinului nostru, unde toate angajatele și clientele sunt femei”, a spus ea, referindu-se la eșarfa de cap pe care talibanii obligă femeile să o poarte, ca parte a unui cod vestimentar islamic strict.
Pentru Nargis, însă, cea mai urgentă problemă este de natură economică. Comenzile au scăzut drastic, iar clienții rămași se târguiesc adesea la prețuri. În unele luni, ea rămâne în urmă cu plata chiriei și se chinuie să le plătească salariile angajaților.
În ciuda dificultăților financiare, ea și angajatele ei sunt hotărâte să mențină magazinul deschis, afirmând că această muncă le conferă vieții lor un sens.
„Dar problema mea principală este lipsa clienților”, spune ea.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.