România nu mai are un guvern cu funcții depline de peste patru luni, Executivul fiind condus interimar de Ilie Bolojan.
Nicușor Dan a declarat că, după consultările de joi, nu s-a conturat o majoritate parlamentară. Este neclar, așadar, dacă Siegfried Mureșan ar putea obține o majoritate în Parlamentul României pentru a fi numit premier.
„Accept propunerea făcută de Președintele României”, a transmis Mureșan la scurt timp după anunțul lui Nicușor Dan.
Președintele României a declarat că, în ultimele săptămâni, a avut „sute de ore” de discuții și consultări cu reprezentanții partidelor, pentru a ajunge la o variantă politică care ar putea aduna o majoritate. Fără rezultat.
„Am văzut la partide multă preocupare electorală și mult mai puțină preocupare pentru interesul național”, a spus Nicușor Dan.
Potrivit Constituției României, dacă Siegfried Mureșan nu va obține o majoritate în Parlament, atunci președintele țării poate declanșa alegerile anticipate.
Cine este Siegfried Mureșan și legătura cu R. Moldova
Siegfried Mureșan este europarlamentar din 2014 și președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.
El a fost propunerea PNL-USR-UDMR la consultările de joi, însă pentru a deveni premier va avea nevoie de voturi și de la alte formațiuni politice. Cel mai important partid parlamentar din România, PSD, a anunțat deja că nu îl va vota.
Născut pe 20 septembrie 1981, la Hunedoara, Mureșan și-a construit toată cariera politică la Bruxelles. În prezent, este negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual al Uniunii Europene 2028–2034.
În politica din România a intrat în 2014, ca eurodeputat pe listele PMP, partidul fostului președinte român Traian Băsescu. A fost purtător de cuvânt al PPE – Partidul Popular European, cea mai importantă forță politică din Parlamentul European, vicepreședinte al Grupului PPE și apoi vicepreședinte al PPE.
Delegația PE pentru relațiile cu Republica Moldova o conduce din 2019, fiind reales în octombrie 2024. A fost co-raportor al Mecanismului de reformă și creștere pentru Moldova, votat pe 11 martie 2025.
În 2021, Maia Sandu l-a decorat cu „Ordinul de Onoare” al Republicii Moldova.
Siegfried Mureșan a declarat că, dacă va forma un cabinet, intenționează să continue reformele începute de Guvernul Bolojan.
„Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși a funcționat în regim de interimat în ultimele luni, a deblocat fondurile din PNRR, a redus deficitul, a accelerat absorbția fondurilor de coeziune și a îndepărtat riscul retrogradării României în categoria junk”, a declarat el.
După moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, în mai 2026, Siegfried Mureșan declara că este foarte important pentru Republica Moldova ca România să aibă un premier proeuropean, care poate negocia cauza Chișinăului la Bruxelles.
„Un prim-ministru slab va oferi doar sprijin declarativ Republicii Moldova, iar proiectele bilaterale vor rămâne pe hârtie și vor fi întârziate”, spunea el, citat de NewsMaker.
Criza de la București
Criza politică de la București a început pe 20 aprilie 2026, când – la un eveniment intitulat „Momentul adevărului” – Partidul Social Democrat din România a anunțat retragerea sprijinului politic pentru Bolojan, invocând „prăbușirea economico-socială din ultimele 10 luni”.
Câteva zile mai târziu, miniștrii social-democrați au demisionat.
Pe 5 mai, Parlamentul de la București a adoptat o moțiune de cenzură susținută atât de PSD, cât și de partidul nationalist Alianța pentru Unirea Românilor, formațiune pe care PSD o catalogase în trecut drept „extremistă”.
Cele două partide nu s-au mai înțeles însă și în privința susținerii unui nou guvern.
Aritmetica politică din Parlamentul României e complicată; niciun partid nu are suficiente mandate pentru a alcătui un guvern, fiind nevoie de alianțe.
După moțiunea de cenzură de pe 5 mai, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România – principalele partide proeuropene – au anunțat că nu mai intră într-un guvern cu PSD.
De asemenea, președintele Nicușor Dan a spus că nu va gira un guvern din care să facă parte AUR, alături de care, teoretic, PSD ar fi putut susține un nou cabinet.
În acest context politic complicat, președintele Nicușor Dan a mizat, mai întâi, pe un om din afara partidelor parlamentare. Pe 4 iunie, l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, consilier prezidențial pe minorități.
Tomac nu a strâns o majoritate și și-a depus mandatul zece zile mai târziu, fără să mai ajungă în Parlament.
Pe 14 iunie, într-o zi duminică, la ora 9:00 – când premierul interimar Ilie Bolojan se afla la Chișinău – președintele a anunțat a doua propunere: Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL. Bolojan a aflat din presă că un coleg de partid vrea să-i ia locul.
Votul de învestitură a fost programat luni, 22 iunie, la ora neobișnuită 21:30. AUR l-a chemat pe Veștea la „discuții” și parlamentarii formațiunii au intrat în sală, lăsând impresia că guvernul va trece. Înainte de vot, liderul AUR, George Simion, le-a cerut colegilor să iasă.
Guvernul Veștea a picat cu 189 de voturi „pentru”, din 233 necesare.
Au urmat 87 de zile în care președintele a refuzat să mai desemneze pe cineva, cerând partidelor o majoritate asumată în scris.
„Îmi pare rău că nu am reușit, așa cum ne-am fi dorit, să realizăm rotația în cursul acestei veri. A fost o criză politică care ne-a depășit previziunile”, a declarat Nicușor Dan la începutul lui septembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.