Însă pretențiile teritoriale fără compromisuri ale lui Vladimir Putin și atacurile continue asupra Ucrainei sugerează că o soluționare a conflictului rămâne încă departe.
Cea mai importantă evoluție a avut loc pe 12 noiembrie, când emisarii președintelui american Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au anunțat că au obținut acordul lui Putin pentru includerea reprezentanților europeni în următoarea rundă de negocieri de pace.
Această măsură ar putea consolida poziția Ucrainei, prin implicarea directă a aliaților săi europeni în discuțiile privind securitatea continentului.
Putin continuă să ceară controlul deplin al Rusiei asupra a patru regiuni ucrainene pe care Moscova susține că le-a anexat și a respins desfășurarea forțelor străine de menținere a păcii în Ucraina.
Kushner întrevede progrese
Într-o declarație publicată pe X după întâlnirile cu Putin la Moscova, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Dublin și cu consilierii europeni pentru securitate națională, Kushner a descris cele trei zile de diplomație ca fiind sursa unor „progrese semnificative”.
„Ambele părți au convenit acum să extindă următoarea rundă de negocieri pentru a include partenerii noștri europeni”, a scris Kushner, adăugând că discuțiile vor aborda aranjamente mai ample privind securitatea europeană, alături de problemele teritoriale dintre Ucraina și Rusia.
De asemenea, el a încercat să asigure Kievul că niciun acord mai amplu privind securitatea europeană nu va fi finalizat fără a se ține seama de preocupările Ucrainei în materie de securitate. În afară de măsurile umanitare, a spus el, nimic nu va fi finalizat până la încheierea unui acord cuprinzător.
După întâlnirea cu Zelenski la Dublin, Kushner a descris discuția lor ca fiind „foarte bună” și a calificat progresul către un schimb major de prizonieri între părțile beligerante drept o „etapă foarte importantă”. El a afirmat că Putin ar fi cel puțin dispus să „încerce ceva” în ceea ce privește participarea europeană.
Kushner a mai declarat că Washingtonul lucrează la ceea ce ar putea fi cel mai mare schimb de prizonieri din timpul războiului, care ar putea include mii de oameni. El a recunoscut, totuși, că există în continuare diferențe semnificative.
Your browser doesn’t support HTML5
Scene emoționante, la întoarcerea soldaților ucraineni acasă, după un schimb de prizonieri
Thomas Melia, fost înalt funcționar al Departamentului de Stat al SUA și actualmente cercetător principal la Centrul pentru Democrație și Guvernanță al Universității Georgetown, a salutat perspectiva participării reprezentanților europeni la discuții, susținând că implicarea acestora ar consolida poziția Kievului.
„Cu cât europenii sunt mai implicați, cu atât poziția Ucrainei va fi mai puternică”, a declarat el pentru RFE/RL, invocând sprijinul ferm al liderilor europeni pentru apărarea și suveranitatea Ucrainei.
Europa primește un loc la masa negocierilor, dar condițiile lui Putin rămân intransigente
Poziția lui Putin după reuniunea de la Moscova nu a oferit prea multe indicii privind o schimbare a atitudinii de negociere a Kremlinului.
El a încercat să extindă negocierile la o discuție privind securitatea europeană, sugerând că ar putea urma un dialog în patru, odată ce țările europene vor numi un reprezentant autorizat să vorbească în numele lor.
Această abordare a stârnit îngrijorări că Moscova ar putea folosi această chestiune pentru a distrage atenția de la invazia sa și, eventual, pentru a diviza aliații occidentali.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a avertizat că Europa dispune deja de o arhitectură de securitate, făcând referire la acordurile existente pe care Rusia le-a încălcat în repetate rânduri. Fără un armistițiu și fără respectarea acestor angajamente, a spus ea, discuțiile despre un nou acord de securitate riscă să devină o distragere a atenției.
Liderii europeni s-au arătat, de asemenea, reticenți în a numi un singur negociator. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că europenii își vor stabili singuri securitatea, în timp ce cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că prioritatea este de a-l determina pe Putin să negocieze serios.
Geoffrey Pyatt, care a fost ambasadorul SUA în Ucraina între 2013 și 2016 și care prezidează în prezent consiliul consultativ al companiei energetice ucrainene DTEK, a declarat pentru RFE/RL că vede puține dovezi ale unei schimbări reale a intențiilor Moscovei.
„Ucrainenii cu care vorbesc aici sunt absolut hotărâți”, a spus Pyatt. El a descris dezbaterea privind participarea europeană ca fiind una care ar putea crea aparența unui progres diplomatic.
Lideri europeni discutând despre Ucraina la summitul EPC de la Dublin, pe 12 noiembrie.
Speranțele prizonierilor, realitățile câmpului de luptă
Un schimb major de prizonieri ar putea oferi cel mai clar rezultat umanitar imediat al efortului diplomatic.
Thomas Melia
Melia a salutat perspectiva întoarcerii acasă a unui număr substanțial de prizonieri, descriind astfel de eliberări ca fiind utile - chiar dacă nu rezolvă conflictul.
El a avertizat însă să nu se confunde gesturile umanitare cu vreo deschidere politică, subliniind că Rusia continuă să atace civilii ucraineni și infrastructura civilă, în timp ce Ucraina țintește obiective rusești importante din punct de vedere militar.
Bill Cole, fondatorul Institutului „Peace Through Strength” („Pace prin forță”), a avertizat că negocierile s-ar putea prelungi fără a schimba echilibrul militar sau a apropia părțile de un acord.
Cole a declarat pentru RFE/RL că se așteaptă ca negocierile să continue până la începutul anului 2027. El a susținut că SUA și aliații săi europeni ar trebui să investească mai mult în sistemele fără pilot și în capacitățile de drone ale Ucrainei pentru a slăbi capacitatea militară a Rusiei.
El a descris experiența Ucrainei pe câmpul de luptă ca un atu strategic pentru Occident, susținând că Washingtonul nu reușește să utilizeze suficient expertiza ucraineană pentru a-și îmbunătăți propriile capacități militare.
Întreruperile serviciului Starlink sporesc incertitudinea
Efortul diplomatic a fost, de asemenea, umbrit de noi restricții care afectează comunicațiile militare ale Ucrainei bazate pe Starlink.
Zelenski a declarat că întreruperile serviciului Starshield, versiunea militară a serviciului satelitar al SpaceX, au îngreunat eforturile forțelor ucrainene de a intercepta dronele rusești din ce în ce mai sofisticate. Kievul a contactat Washingtonul pentru a obține o explicație, președintele ucrainean sugerând că restricțiile par a fi deliberate, mai degrabă decât rezultatul unei defecțiuni tehnice.
Senatorii americani Jeanne Shaheen și Thom Tillis au condamnat restricțiile semnalate și au solicitat administrației Trump și companiei SpaceX să restabilească capacitățile Ucrainei.
De asemenea, aceștia s-au angajat să asigure supravegherea Congresului pentru a stabili cine a ordonat sau a aprobat aceste întreruperi.
Melia a pus la îndoială explicațiile oferite de Casa Albă, de Elon Musk și de companiile implicate, descriindu-le ca fiind nesigure și sugerând că cineva nu spune adevărul.
Pyatt a afirmat că ultimele evoluții nu au schimbat cu mult evaluarea sa privind intențiile Moscovei.
„Rușii nu și-au schimbat obiectivele și nu iau în serios negocierile”, a spus el. „Trebuie să intensificăm presiunea asupra Moscovei.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.