Date publicității de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), rezultatele testării din 2025 arată că scorul a crescut de la 417 de puncte la 422 pentru științe, a coborât de la 414 puncte la 410 pentru matematică și de la 411 puncte la 404 pentru citire, ultimul punctaj fiind tras în jos mai ales de competența scăzută a băieților.
Testarea PISA măsoară capacitatea elevilor de a aplica în viața reală cunoștințele obținute la școală, iar rezultatele au fost invocate în trecut de autorități pentru a justifica proiecte de reformă.
Ministerul Educației nu a comentat imediat rezultatele de acum, care arată că, la doi din trei indicatori, elevii moldoveni au un nivel mai scăzut chiar decât în 2022, când nivelul de însușire a materiei se prăbușise în urma pandemiei de covid.
La prezentarea rezultatelor, șefa ANCE, Lilia Ivanov, s-a concentrat pe partea plină a paharului, arătând că punctajul la științe este cel mai bun înregistrat vreodată de elevii moldoveni, iar decalajul față de media statelor OECD s-a redus la cel mai mic nivel de până acum.
La testarea PISA din 2025 au participat peste 6000 de elevi de 15 ani din R. Moldova. Aceștia au fost selectați aleatoriu din toate școlile.
Rezultatele analizate timp de mai multe luni arată că o parte importantă dintre elevii moldoveni pot rezolva sarcini de bază, însă întâmpină dificultăți atunci când trebuie să analizeze informații, să interpreteze date, să argumenteze o soluție sau să aplice ceea ce au învățat într-o situație nouă.
Într-o discuție cu Europa Liberă, expertul în educație Vladimir Guțu a subliniat că testarea PISA arată cât de bine reușesc profesorii să lucreze cu elevii și nu neapărat existența unor probleme majore cu curriculumul sau manualele.
Ce mai dau la iveală rezultatele PISA 2025?
O legătură directă între numărul de elevi din instituția de învățământ și rezultatele obținute - în toate cele trei domenii, elevii care învață în instituții mari obțin, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.
Și influența situației socioeconomice se reflectă asupra rezultatelor școlare.
Elevii care provin din familii avantajate au obținut rezultate considerabil mai bune decât cei din familii dezavantajate.
Diferența este de aproximativ 85 de puncte la științe, 78 de puncte la matematică și 75 de puncte la citire.
PISA 2025 acordă o atenție importantă și modului în care elevii folosesc tehnologia. Una dintre problemele identificate este timpul insuficient pe care profesorii îl au pentru pregătirea lecțiilor care utilizează tehnologia.
În același timp, elevii folosesc intens dispozitivele digitale în timpul liber. Aproximativ 14,7% dintre ei petrec peste șapte ore pe zi utilizând dispozitive digitale în zilele de odihnă.
În acest context, expertul Vladimir Guțu spune că apariția inteligenței artificiale complică și mai mult situația. Instrumentele bazate pe AI pot fi utile în educație dacă sunt folosite corect, însă sistemul educațional încă nu a găsit cele mai bune modalități de integrare a acestora.
„Dacă știi să o folosești, ea ajută. Dar noi încă nu știm cum să o aplicăm în învățământ”, spune Guțu.
Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov spune că testarea PISA este valoroasă pentru sistemul educațional din R. Moldova.
„Pentru noi este o radiografiere în adâncime a sistemului educațional și vom veni cu anumite măsuri. Dar iată că trebuie să ne gândim la o intervenție și cu referire la lectura pentru băieți”, a spus Lilia Ivanov.
R. Moldova participă la testarea PISA din 2009.
Declinul rezultatelor nu se limitează însă la R. Moldova, ci se observă și la nivel internațional. Comparativ cu 2022, media OECD a coborât cu 14 puncte la lectură și cu nouă puncte la matematică. În cazul științelor, scăderea de trei puncte nu este considerată semnificativă din punct de vedere statistic.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.