Vorbind în fața deputaților înaintea votului din 19 noiembrie, Ghenadie Cojocaru, secretar de stat al Ministerului Apărării, a spus că Armata Națională are capacități limitate de interceptare și doborâre a dronelor.
Dezbaterile din parlament pe marginea acordului, care a fost ratificat cu 56 de voturi al majorității PAS, au avut loc după ce Republica Moldova a fost survolată de șapte drone într-o singură zi, pe 17 noiembrie, o dronă rusească Gheran-2 zburând în premieră pe deasupra câtorva cartiere ale Chișinăului.
Secretarul de stat Cojocaru a spus că armata are mitraliere care pot doborî asemenea drone, dar sunt puține și sunt folosite pentru protecția infrastructurii critice.
„În condițiile actuale, în afară de Ucraina, nimeni nu poate să împărtășească această experiență [de apărare anti-dronă]”, a spus oficialul.
Acordul din 12 articole semnat la Kiev pe 26 octombrie prevede că R. Moldova și Ucraina pot coopera pentru „îmbunătăţirea capacităţilor defensive” ale celor două țări, inclusiv prin proiecte comune de cercetare și dezvoltare a producției militare, implementarea tehnologiilor de supraveghere şi protecţie a spaţiului aerian.
Miercuri, premierul Vasile Tofan, a amintit că R. Moldova lucrează la o nouă legislație care îi va permite să producă tehnologie de apărare antiaeriană, spunând că ar vrea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.
De ce este supărată opoziția
Acordul cu Ucraina încheiat pe o perioadă de cinci ani cu posibilitatea de a fi extins automat se spune că nu este o înțelegere „de asistență militară directă unui stat aflat în conflict armat”, că nu „aduce atingere statutului de neutralitate al Republicii Moldova, iar cooperarea între cele două țări se va limita la activități de consultare, analiză și schimb de informații tehnice, „fără efect operațional direct”.
Opoziția și-a concentrat însă criticile exact în aceste domenii.
„Cooperarea tehnico-militară cu un stat aflat în război oferă Tiraspolului și Moscovei perfect pentru a acuza Chișinăul că își abandonează neutralitatea”, a declarat în ședința parlamentului deputatul socialist, Marcel Cenușa.
Comunistul Adrian Domentiuc a spus că, atâta timp cât Ucraina e în război, orice relație tehnico-militară cu ea „poate avea consecințe asupra securității noastre și asupra statutului nostru de neutralitate”.
Fostul premier Vasile Tarlev, deputat neafiliat, a sugerat ca prevederile acordului să fie amânate până se termină războiului din Ucraina.
În replică, deputatul PAS Lilian Carp, președintele comisiei pentru securitatea statului, a acuzat opoziția că, opunându-se acordului, ar slăbi capacitatea de apărare a Republicii Moldova.
„Neutralitatea nu înseamnă incapacitate de luptă, nu înseamnă să fii slab. Din păcate, ești pe cont propriu dacă ești țară neutră”, a spus Carp.
Acordul cu Ucraina mai trebuie ratificat și de parlamentul de la Kiev, iar guvernul moldovean spune că nu se știe cât va dura examinarea în Rada Supremă.
Chiar și la intrarea lui în vigoare, fiecare proiect concret de cooperare trebuie aprobat în prealabil de autoritățile ambelor state, după o evaluare a riscurilor pentru securitatea națională.