„O reformă ce sfidează bunul simț”. Cum a fost dezbătută în Parlament noua lege a salarizării bugetarilor 

Your browser doesn’t support HTML5

Ajuns în Parlament la câteva zile după ce a fost aprobat de Guvern, proiectul reformei salarizării bugetarilor a stârnit dezbateri aprinse în plen. Guvernarea spune că aceasta va aduce mai multă echitate, în timp ce opoziția crede că diferențele vor rămâne, iar majorările vor fi erodate de inflație.

Proiectul a fost votat în prima lectură de 53 de parlamentari ai majorității PAS, iar deputații au la dispoziție 10 zile pentru a propune amendamente înainte de votul final, în lectura a doua.

Reforma ar urma să fie aplicată de la 1 ianuarie 2027, când salariile a circa 172 de mii de angajați din sectorul bugetar vor crește, în medie, cu 15,7%. Costul acestor majorări pentru anul viitor a fost estimat la 3,2 miliarde de lei.

Ce reproșuri a adus opoziția și cum a răspuns guvernarea

Dezbaterile din Parlament, care au durat mai bine de trei ore, au purtat, în mare parte, un caracter tehnic, dar au servit și drept prilej pentru acuzații politice.

PAS a spus că fostele guvernări „nu au avut curajul” să facă ordine în sistemul de salarizare. În replică, unii exponenți ai opoziției au spus că anume în anii de guvernare PAS au fost „mutilate legile” care au dus la instituirea unor sporuri generoase pentru unii funcționari și la discrepanțe salariale mari.

De la tribuna Parlamentului, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a afirmat că reforma aduce mai multă echitate în rândul salariaților din instituțiile de stat, adăugând că este conștientă, în același timp, că aceasta nu poate mulțumi pe toată lumea.

Răspunzând la îngrijorările opoziției că majorările salariale vor fi „mâncate” de creșterea prețurilor, ministra a spus că scutirile personale mai mari vor fi un instrument împotriva inflației.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, prezintă în plenul Parlamentului din 16 noiembrie noua lege a salarizării

Lidera comuniștilor, deputata Diana Caraman, și-a exprimat părerea că reforma nu reduce diferențele salariale, ba chiar le adâncește în unele sectoare. Caraman a mai declarat că majorările salariilor principalilor demnitari de stat nu ar fi justificate, pe motiv că guvernarea nu a asigurat creșteri ale economiei în ultimii ani.

Socialistul Vladimir Odnostalco a afirmat că „beneficiarii reformei sunt șefii, nu oamenii simpli”, iar colega lui de partid, Adela Răileanu, a spus că deputații au fost delegați să rezolve problemele oamenilor, nu ale demnitarilor, și că această reformă „sfidează bunul simț”.

Deputatul Ion Chicu, liderul Partidului Consolidării și Dezvoltării Moldovei, crede că noțiunea de „responsabilitate” a fost folosită disproporționat drept unul dintre indicatori pentru majorarea salariilor.

Un alt exponent al opoziției parlamentare, deputatul Alexandr Berlinschi de la „Partidul Nostru”, consideră că noua lege a salarizării, deși necesară, nu va aduce schimbări reale în portofelele oamenilor: „Pe hârtie arată bine, dar în realitate nu prea acoperă necesitățile”.

Your browser doesn’t support HTML5

Opoziția parlamentară, împotriva reformei salarizării bugetarilor

De cealaltă parte, deputatul PAS Maxim Potîrniche a comparat Guvernul cu o „furnică harnică”, iar opoziția – cu un „greier” care doar critică, cele două insecte fiind personaje ale unei fabule celebre.

Pentru deputatul PAS Radu Marian, reforma înseamnă „un efort bugetar fără precedent”.

Iar președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, spune că PAS își asumă „această reformă nepopulară” de a face regulă în ierarhia sistemului de salarizare, micșorând clasele salariale și tăind din plățile suplimentare.

Luate pe domenii separate, creșterile salariale arată diferit. Cei mai mulți bani vor fi alocați în sistemul de educație – peste 1,8 miliarde de lei pentru circa 110 mii de lucrători, inclusiv personalul tehnic și auxiliar.

În administrația publică, majorări salariale vor avea circa 20 de mii de angajați, iar domeniul ordinii publice – 17 mii de angajați, cu o creștere medie de peste 15%.

Noua lege reduce excepțiile și numărul valorilor de referință utilizate la calcularea salariilor, de la 10, în prezent, la cel mult șase, în anul 2027 și patru, până în 2032.

Cum vor crește salariile – calculele Guvernului

Salariul unui profesor din învățământul general cu gradul II didactic va crește de la 13.030 la 14.828 de lei, fiind vorba de o majorare de 13,8%, susține Guvernul. Pentru asistenții sociali cu studii superioare, salariile vor crește cu aproape 21%, până la 11.844 de lei. Un profesor universitar va primi 23.919 lei pe lună, față de 19.816 lei, în prezent.

Guvernul a subliniat că cel mai mult – cu 40%, vor crește salariile bucătarilor, de la 6.459 la 9.039 de lei.

Alte salarii estimate după aplicarea reformei: polițist de sector: 15.675 de lei (+20%); ofițer de investigație: 17.421 de lei (+31%); asistent medical: 12.800 de lei (+24,3%); lucrător social: 8.178 de lei (+21%); șofer: 9.419 lei (+27%).

De la anul, vor fi majorate și sporurile pentru gradele didactice și va fi introdus un spor nou, pentru gradele de calificare din asistența socială.

Reforma prevede și un alt mecanism de oferire a sporurilor pentru performanță. Acestea vor fi acordate în funcție de rezultatele evaluării individuale, în cuantum de 10–15% din salariul de bază pentru calificativul „excelent” și 5–7%, pentru calificativul „foarte bine”.

Proiectul legii salarizării stabilește pentru 2027 un salariu minim de 7.600 de lei și estimează creșterea acestuia la 10.000 de lei către anul 2030.

Alte calcule, alte salarii – analiza expertului

De cealaltă parte, economistul Marin Gospodarenco de la Centrul „Economica” observă contrastul majorărilor: în timp ce la „vârful puterii” (șeful statului, președintele Parlamentului și premierul) salariile cresc cu 150%, pentru majoritatea bugetarilor majorarea medie este de circa 15%. Salariile deputaților cresc de peste două ori, până la 46 de mii de lei.

Conform calculelor făcute de Gospodarenco, președintele Parlamentului va ridica de anul viitor peste 55,6 mii de lei, vice-speakerii – 51,8 mii de lei, președinții de comisii parlamentare – 49,8 mii de lei și secretarii de comisii – 49,3 mii de lei.

Expertul mai arată că salariile procurorilor și judecătorilor care au trecut evaluarea externă se vor majora cu 24–32%. Astfel, procurorul general va avea un salariu de aproape 62,5 mii de lei (față de 47 de mii acum), iar directorul Centrului Anticorupție – 60,6 mii de lei, plus un spor special.

Economistul mai spune că majorările planificate pentru anul viitor abia recuperează inflația din 2026–2027, care a ajuns, potrivit celor mai recente date, la circa 11% în luna octombrie.

Editoare: Eugenia Crețu

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.