Derogarea de la sancțiunile americane acordată grupului NIS, care operează singura rafinărie de petrol din Serbia, expiră pe 11 decembrie. Expo 2027 urmează să-și deschidă porțile în luna mai. Iar termenul pentru accesarea fondurilor din Planul de creștere al UE pentru Balcanii de Vest se încheie la sfârșitul anului viitor.
Între timp, partidul de opoziție „Lista Studenților”, care a obținut o victorie zdrobitoare la alegerile de luna trecută, nici măcar nu și-a desemnat încă un candidat pentru funcția de prim-ministru.
Dependența energetică de Rusia, sub presiunea schimbărilor politice din SUA
În timpul mandatului fostului președinte Aleksandar Vučić, economia Serbiei s-a bazat pe industria petrolului și gazelor din Rusia. Această dependență reprezintă o provocare imediată.
Washingtonul a impus sancțiuni asupra NIS, companie deținută în majoritate de gigantul energetic rus Gazprom, în cadrul măsurilor punitive adoptate după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.
Sancțiunile au obligat compania să-și suspende producția anul trecut, până când o serie de derogări, prima dintre ele acordată în decembrie, i-au permis să-și continue activitatea. În paralel, s-a negociat un acord prin care Gazprom să-și vândă participația companiei energetice maghiare MOL.
„Rușii continuă să se dovedească un partener extrem de încăpățânat în această privință și nu sunt dispuși să renunțe la această participație – cel puțin deocamdată”, a declarat pentru RFE/RL Vuk Vuksanovic, lector de politică externă la King's College London.
Dacă derogarea nu va fi prelungită, acest lucru ar însemna „un șoc economic total chiar la începutul mandatului noului guvern”, a spus el, adăugând că incertitudinea reprezintă „un nor foarte întunecat la orizont”.
Clădirea sediului central al companiei petroliere sârbe NIS din Belgrad, deținută în majoritate de Gazprom Neft
Nikola Xaviereff, cercetător la Consiliul German pentru Relații Externe, a declarat pentru RFE/RL că „nu vor mai exista atât de multe prelungiri” și că „schimbarea seismică” produsă de alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului din SUA va determina Washingtonul să exercite presiuni suplimentare pentru încheierea rapidă a acordului.
La 5 noiembrie, ministrul ungar de externe Anita Orban a fost citată de presa locală afirmând că acordul ar putea fi finalizat până la termenul-limită din 11 decembrie.
Dependența de importurile de gaze rusești este, de asemenea, profund înrădăcinată, acestea acoperind aproximativ 90% din necesarul de gaze al Serbiei, la prețuri foarte avantajoase. Aprovizionarea a fost asigurată printr-o serie de contracte pe trei luni, cel aflat în vigoare urmând să expire la sfârșitul acestui an.
Prețurile exacte nu au fost făcute publice, însă Vučić a susținut pe rețelele de socializare că cel mai recent acord prevedea un preț de 318 euro (357 de dolari) pentru 1.000 de metri cubi, în comparație cu prețurile de pe piață, care se situau în jurul valorii de 900 de euro. Liderii Listei Studenților au lăsat să se înțeleagă că această dependență economică nu se va schimba prea curând.
China: poate rezista „prietenia de nezdruncinat”?
În timpul mandatului lui Vučić, relația cu China a fost descrisă drept o „prietenie de nezdruncinat”. Lista Studenților a declarat că dorește continuarea relațiilor economice, însă cu mai multă transparență în privința contractelor și cu proceduri de licitație deschise.
Un aspect esențial este că firmele chineze au executat lucrările la gara din Novi Sad, unde prăbușirea acoperișului, soldată cu victime, a declanșat proteste la nivel național și a dat naștere mișcării studențești care a obținut acum majoritatea parlamentară.
„În acest moment, nu știm ce anume s-a semnat, cum s-a procedat sau cui au servit aceste înțelegeri”, a declarat pentru RFE/RL Ilija Srdanovic, candidatul principal al Listei Studenților.
Companiile chineze sunt implicate în toate marile proiecte de infrastructură din Serbia, inclusiv în construcția de drumuri, metroul din Belgrad și complexul care se construiește pentru expoziția internațională Expo.
„Nu am nicio idee cum ar putea fi finalizat Expo la timp sau într-un mod satisfăcător”, a declarat Vuksanovic. „Pentru mulți, Expo a fost perceput drept bijuteria coroanei sistemului de corupție și cleptocrație al lui Vučić. Prin urmare, această inițiativă va fi examinată cu lupa.”
El a adăugat însă că proiectele vor continua, cel mai probabil, iar companiile chineze se vor adapta pragmatic la nivelul sporit de control și transparență impus de noul guvern sârb. Alți analiști sunt de aceeași părere.
Șantier de construcție a unui pod peste râul Sava, la Belgrad. Lucrările sunt efectuate de companii chineze
„Cred că schimbarea nu va fi dramatică, având în vedere cât de profund s-a înrădăcinat China în peisajul economic, de securitate și militar al Serbiei”, a declarat pentru RFE/RL Bartosz Kowalski, conferențiar în studii asiatice la Universitatea din Łódź.
„Această schimbare va pune la încercare valoarea economică reală, de sine stătătoare, a investițiilor chineze, odată ce acestea nu vor mai beneficia de protecția politică directă a autorităților sârbe”, a adăugat Kowalski.
Vučić a efectuat prima sa vizită de stat în China în luna mai, după mai multe deplasări anterioare, și s-a întors cu promisiuni privind noi investiții în valoare de aproximativ un miliard de dolari.
„Parlamentarii și miniștrii care vor prelua puterea peste câteva luni pot spune că doresc să reconfigureze într-un fel această relație, dar trebuie să fie conștienți că acest lucru îi poate costa scump, pentru că Serbia nu este în măsură să rupă legăturile cu o putere străină care joacă un rol foarte important în economia sa”, a declarat Xaviereff.
De altfel, cu investiții de aproape 8 miliarde de dolari realizate începând din 2010, China este al doilea cel mai mare investitor din Serbia, după Uniunea Europeană.
Deblocarea fondurilor europene
UE este, de asemenea, cel mai mare partener comercial al Serbiei, iar aceste legături economice vor continua, fără îndoială, să se consolideze. Srdanovic a declarat că formațiunea sa este angajată în procesul de integrare europeană. Totuși, negocierile de aderare ale Serbiei sunt blocate de ani de zile, iar relansarea lor nu va fi ușoară.
Xaviereff a sugerat că Planul de creștere al UE, prin care aproximativ 6 miliarde de euro sunt puse la dispoziția statelor candidate din Balcani în perioada 2023–2027, ar putea fi un obiectiv mai ușor de atins.
Un raport al Comisiei Europene din 4 noiembrie arată că Serbiei i-au fost deja alocate 167,6 milioane de euro. Cu toate acestea, plățile ulterioare au fost practic înghețate la începutul acestui an, în urma unor reforme judiciare pe care Bruxellesul le-a interpretat drept un regres democratic.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić (stânga), alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Antonio Costa (dreapta), la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, decembrie 2025.
„În relația cu europenii, primul pas va fi să analizeze cu adevărat ce reforme pot întreprinde pentru a debloca fondurile din Planul de creștere”, a declarat Xaviereff.
Există însă numeroase obstacole în calea unor progrese rapide către obiective mai ambițioase.
La fel ca Vučić, Lista Studenților a precizat clar că nu va recunoaște Kosovo ca stat independent – o cerință importantă de pe lista de priorități a Bruxellesului. De asemenea, Lista Studenților a criticat ceea ce unii consideră a fi o relație exagerat de apropiată între UE și Vučić.
„Nu cred că va exista o resetare completă a relațiilor cu UE. Cred că va fi vorba despre o apropiere treptată, despre o perioadă în care cele două părți se vor cunoaște mai bine, urmată de stabilirea unui nou tip de comunicare”, a declarat Xaviereff.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.