Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat anul acesta magistratei sud-africane Navi Pillay, pentru curajul ei deosebit în demascarea și judecarea crimelor de război la nivel internațional.
În 1967, judecătoarea Pillay a devenit prima femeie care și-a deschis un cabinet de avocatură în provincia Natal, Africa de Sud, și prima femeie de culoare care a activat în cadrul Curții Supreme din țara sa.
Ea a prezidat atât cauze penale, cât și civile. În calitate de avocată, judecătoarea Pillay a apărat numeroși oponenți ai apartheidului.
Ulterior, a fost aleasă de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în funcția de judecătoare la Tribunalul Penal Internațional pentru Rwanda, unde a activat timp de opt ani, dintre care patru în calitate de președintă.
Navi Pillay a fost fosta șefă a Comisiei de anchetă a Națiunilor Unite privind Teritoriile Palestiniene Ocupate și fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională.
Ea a scris și a practicat în domeniul dreptului penal internațional, al dreptului internațional umanitar și al dreptului internațional al drepturilor omului, în special în ceea ce privește crimele de violență sexuală în contextul conflictelor.
Anunțând laureatul pe anul acesta, comitetul Nobel norvegian a remarcat că Navi Pillay îl primește când sistemul justiției internaționale este „ținta unor atacuri feroce”, într-o aluzie transparentă la criticile și sancțiunile împotriva Curții Penale Internaționale (ICC) impuse de administrația președintelui SUA Donald Trump și de condamnarea ei repetată, în declarații publice, de către guvernul din Israel.
Într-o primă reacție, Navi Pillay a spus vineri, în glumă, că ar putea să „împartă premiul” cu președintele SUA, Donald Trump, care a spus de mai multe ori că el ar merita distincția.
„Dacă mai aplaudați puțin, s-ar putea să împart acest premiu cu Trump”, a spus Pillay într-un videoclip postat pe X de către secretarul general al Amnesty International, în care se vedea cum Pillay era aplaudată de colegi după anunțarea premiului.
Laureata de anul trecut, lidera opoziției din Venezuala, Corina Machado, i-a făcut cadou premiul ei lui Trump, într-o vreme de mari frământări în țara ei.
SUA, Rusia, China și alte țări cu armate puternice nu fac parte din ICC și acuză instanța că ar acționa părtinitor, contra intereselor lor naționale. Moldova a ratificat Statutul de la Roma, documentul fondator ICC, în 2010.
Biroul Națiunilor Unite pentru drepturile omului a salutat vineri vestea acordării Premiului Nobel pentru Pace lui Navi Pillay, recunoscând angajamentul ei de lungă durată în favoarea drepturilor omului.
„Este o veste extraordinară; avem nevoie de mai multă dedicație și angajament în ceea ce privește drepturile omului”, a declarat Shabia Mantoo, purtătoarea de cuvânt a Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, în fața jurnaliștilor de la Geneva.
În septembrie anul trecut, Pillay a coordonat publicarea unui raport al Comisiei de anchetă a ONU, care a concluzionat că Israelul a comis un genocid în Gaza și că înalți oficiali israelieni, printre care și prim-ministrul Benjamin Netanyahu, au incitat la aceste acte – acuzații pe care Israelul le-a calificat drept scandaloase.
Vineri, după anunțul de la Oslo, guvernul israelian a reacționat negativ, spunând că alegerea a legitimat „minciuna” și „ura împotriva Israelului” și că propagandistul nazist Joseph Goebbels probabil că „aplaudă din iad”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.