În ce măsură reforma justiției a schimbat sistemul în ultimii ani? Exprimați-vă opinia participând la un SONDAJ
Pe lângă evaluarea extraordinară, numită vetting, au fost alocate fonduri și pentru celelalte componente ale reformei – de la digitalizarea instanțelor și reorganizarea hărții judiciare până la modernizarea infrastructurii penitenciare.
Europa Liberă a încercat să afle cine și cât plătește pentru reformă și ce roade au dat aceste investiții până acum.
Partidul Acțiune și Solidaritatea (PAS) a ajuns la putere în 2021 pe valul promisiunilor de a lupta cu corupția și de a „curăța justiția de corupți”. În 2022, PAS a inițiat o amplă reformă, adoptând Strategia pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025. Reforma presupunea, între altele, evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor; digitalizarea justiției; reorganizarea hărții judiciare; reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ); îmbunătățirea condițiilor din penitenciare ș.a.
Evaluările extraordinare au trenat. În loc să fie încheiate la sfârșitul lui 2024 sau cel târziu în 2025, procesul continuă și azi, iar decidenții PAS spun că-și doresc deja un „full-vetting”, în care să fie verificați toți judecătorii, indiferent de funcție.
Într-un raport de evaluare finală a implementării strategiei, Ministerul Justiției spune că au fost făcute „reforme substanțiale, multidimensionale și relevante”, printre care consolidarea independenței justiției, îmbunătățirea accesului la justiție, creșterea calității actului judecătoresc și digitalizarea proceselor judiciare. Raportul notează că din cele 156 de măsuri din planul de acțiuni al strategiei, nu au fost realizate doar 15.
Reforma actuală urmează altor patru derulate în diferite perioade în sistemul judiciar din Moldova. Cea mai amplă s-a desfășurat în perioada 2011-2016, în perioada Guvernului Filat, când UE a alocat peste 60 de milioane de euro pentru modernizarea instituțională și crearea infrastructurii digitale a justiției.
Cât au costat până acum evaluările extraordinare
Într-un răspuns oferit în scris Europei Libere, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a transmis că principala etapă a reformei este evaluarea externă de integritate a judecătorilor și procurorilor. Cele trei comisii responsabile de acest proces au o componență mixtă: membri naționali și membri internaționali.
Experții naționali sunt remunerați din bugetul de stat. Legea prevede că indemnizația unui membru al comisiei de evaluarea este de 110.610 lei brut – două salarii de bază a unii judecător de la CSJ.
Din bugetul de stat sunt acoperite și alte cheltuieli ale comisiei, cum ar fi utilitățile, servicii poștale, serviciile de telefonie, deservirea tehnică a sistemului de supraveghere video ș.a.
Cojuhari susține că, pentru activitatea comisiilor de evaluare, din bugetul de stat s-au alocat, din 2022 și până acum, în total 32,65 milioane de lei.
Cine îi plătește pe membrii internaționali
Membrii internaționali și personalul secretariatului comisiilor de evaluare sunt plătiți din surse externe. Ministerul Justiției a spus Europei Libere că nu știe cât primesc acești experți, deoarece sunt contractați direct de către partenerii de dezvoltare.
Partenerii internaționali nu fac publice contractele lor cu experții angajați, dar unele scurgeri și estimări menționează că retribuțiile lor le-ar depăși de câteva ori pe cele ale membrilor locali din comisiile de evaluare.
Într-o discuție cu Europa Liberă, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a spus că, de regulă, retribuția unui expert străin care lucrează în Moldova începe de la 5.000 de euro, la care se adaugă plățile pentru deplasări și alte cheltuieli.
„Pentru condițiile din Moldova, aceste cifre pot speria, dar ele sunt firești pentru statutul acestor experți și țările din care vin”, afirmă ministra.
Patru dintre cei nouă membri ai Comisiei de evaluare a procurorilor, formată din cinci experți străini și patru moldoveni.
În cele trei comisii de evaluare au activat sau mai activează 13 experți: trei în comisia de pre-vetting; cinci în comisia de vetting și cinci în comisia de evaluare a procurorilor. Un calcul ipotetic arată că, în cei 5 ani de reformă, partenerii occidentali ar fi alocat pentru salariile lor o sumă de ordinul milioanelor de euro.
Belous a admis că în jur de 80% din costurile reformei sunt acoperite de partenerii externi, dar multe din aceste fonduri vin sub formă de asistență tehnică sau sunt granturi direcționate unor instituții din sistemul de justiție.
„Este vorba de fonduri serioase”, spune ministra Finanțelor.
Expert: „Investițiile sunt de zeci de milioane de euro”
Ilie Chirtoacă
Din estimările directorului Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, costurile reformei justiției au ajuns deja la „zeci de milioane de euro”.
Uniunea Europeană a anunțat în martie un pachet de cel puțin 5 milioane de euro pentru justiția din Moldova. De asemenea, Ministerul Justiției beneficiază de un proiect derulat de UE și Consiliul Europei pentru perioada 2023-2026, în valoare de circa 2,8 milioane de euro, destinat eficientizării procedurilor administrative și eliminării fluxului de documente pe hârtie.
Ilie Chirtoacă spune că fonduri pentru justiție vin și prin Planul de creștere – un pachet financiar european de 1,9 miliarde de euro pentru 2025-2027 – dar debursările depind de realizarea angajamentelor asumate.
Pentru modernizarea sistemului „e-integritate” și verificarea automată a declarațiilor de avere până în decembrie 2026, R. Moldova poate obține aproximativ 11 milioane de euro.
„Reforma justiției costă, dar dacă faci reformele bine, există stimulente din partea UE pentru a acoperi cheltuielile”, spune Chirtoacă.
Digitalizarea sistemului și reforma CSJ
În ceea ce privește digitalizarea sistemului, Ministerul Justiției spune în răspunsul său pentru Europa Liberă că prin ADJAJ a fost creată în 2024, prin comasarea Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești și Agenției Resurse Informaționale Juridice. Este brațul administrativ și tehnologic al sistemului judecătoresc s-au cheltuit 13,6 milioane de lei, iar pentru acest an sunt planificate 14,2 milioane de lei. Până la 15 septembrie, au fost valorificate puțin peste 6 milioane de lei.
Reforma CSJ a urmărit reconfigurarea instituțională, „curățarea” prin evaluare externă și reducerea numărului de magistrați, de la 33 la 20.
Ministerul Justiției spune că nu deține informații despre cheltuielile pentru reformarea CSJ, deoarece bugetele instanțelor judecătorești sunt administrate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), iar evaluările magistraților curții au fost făcute de comisia de evaluare.
Un raport al CSJ arată că în 2024 bugetul instanței a fost de peste 56 de milioane de lei, dintre care 89% au fost salariile angajaților. În 2025, bugetul instanței a alcătuit deja 60,3 milioane de lei. Creșterea s-a datorat, inclusiv, majorării cheltuielilor de personal cu circa 3 milioane de lei, magistrații trecuți prin vetting având salarii mai mari.
Cât a costat noua hartă judiciară
O altă componentă a reformei este recroirea hărții judiciare. Ea constă în optimizarea instanțelor de fond prin reducerea lor la 14 entități și a curților de apel, de la patru la trei.
În 2025 s-au cheltuit 1,1 milioane de lei pentru studiile de fezabilitate pentru construirea sediilor judecătoriilor Cahul, Căușeni și Edineț și pentru documentația de deviz pentru judecătoria Orhei.
Clădirea în care activează magistrații Judecătoriei Cahul.
Pentru acest an, statul a alocat prin ADJAJ peste 40 de milioane de lei. Banii ar urma să fie utilizați pentru construcția sediilor unor instanțe: Cahul – 9 milioane, Căușeni – 4,5 milioane și Orhei – 26,5 milioane de lei.
Un raport al Ministerului Justiției notează că reforma hărții judiciare nu a fost încă îndeplinită în ceea ce ține de infrastructură.
A fost reorganizată și harta procuraturilor, numărul lor fiind redus de la 36 la 14, prin comasări, dar cu păstrarea oficiilor secundare în raioane.
Bani pentru infrastructura penitenciară
Ministerul Justiției nu spune câți bani au fost alocați în cei 5 ani de reformă pentru infrastructura penitenciară, dar precizează că, din 2017 și până acum, statul a cheltuit pentru renovarea sau construcția închisorilor peste 300 de milioane de lei.
Pentru reparații capitale în închisori au fost alocate 31,5 milioane de lei, iar pentru „investiții capitale” – 234,8 milioane de lei. De exemplu, investițiile în construcția unui nou penitenciar la Chișinău, care nici măcar nu a început, au depășit 34,6 milioane de lei.
Proiectul penitenciarului din Chișinău, promis de autorități încă din 2013.
Mai multe guvernări au promis să construiască, în locul Penitenciarului nr. 13 din centrul Chișinăului, unul mai mare, la standarde europene, în afara orașului. De-a lungul anilor, Moldova a plătit despăgubiri de zeci de milioane de euro pentru condițiile „inumane și degradante” din vechea închisoare, în dosare pierdute la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).
PAS a preluat acest proiect, dar termenii au fost amânați și bugetele au fost revăzute de câteva ori, din cauza scumpirii materialelor de construcție. Ultimul termen-limită stabilit este 31 decembrie 2028.
◉ SONDAJ
Investiții versus eficiență
Părerile experților sunt împărțite în ceea ce privește roadele investițiilor făcute în cei 5 ani de reformă a justiției.
Director al Centrului de Resurse Juridice din Moldova – o organizație neguvernamentală care monitorizează justiția, Ilie Chirtoacă, spune că reforma are câteva succese incontestabile, „în primul rând, faptul că din sistem au ieșit unele persoane cu probleme de integritate și s-a înnoit componența CSJ”.
Dar expertul amintește că Moldova a plătit peste 23 de milioane de euro în ultimii 28 de ani în dosare pierdute CEDO, dintre care numai anul trecut – în jur de 420.000 de euro. „Nu știu dacă acesta poate fi considerat un instrument de măsurare a rezultatelor reformei, dar investițiile în reformă sunt necesare tocmai pentru a preveni pierderile bugetare ulterioare”, susține Chirtoacă.
În același timp, sondajele de opinie arată că încrederea populației în justiție este în creștere. Chirtoacă explică această îmbunătățire prin faptul că oamenii văd că foști oligarhi sunt extrădați, judecați sau chiar condamnați în absență, în urma unor schimbări legislative care permit acest lucru. Pe de altă parte, atrage el atenția, unii suspecți în dosare mari de corupție au fugit din țară înainte să-și afle sentința.
Mariana Kalughin
La rândul său, experta Mariana Kalughin de la organizația „Transparency International Moldova”, care se declară mai curând o oponentă a reformei, crede că evaluarea externă dăunează sistemului, așa încât orice altă putere politică – spune ea – ar putea să o repete, invocând îngrijorări de ordin moral.
Vetting-ul conduce la loializarea politică a puterii judecătorești, iar, ca efect, riscăm să avem un sistem judiciar înfricoșat, obedient și laș”, consideră Kalughin.
Experta critică și alte inițiative ale actualei guvernări care nu s-au materializat, cum ar fi crearea unei procuraturi prin comasarea Procuraturii Anticorupție și a celei pentru combaterea crimei organizate. Criticată de Comisia de la Veneția, legea respectivă nu a fost pusă în practică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.