Dificultățile logistice și blocarea porturilor pun o presiune suplimentară asupra economiei ucrainene, alimentând inflația și amenințând veniturile bugetare ale unei țări tot mai dependente de finanțarea occidentală, potrivit unui reportaj realizat de Current Time, televiziunea în limba rusă a RFE/RL.
Doi ani pentru exportul recoltei
Compania Kernel, cel mai mare producător de ulei de floarea-soarelui din Ucraina, care deține patru mărci comerciale cunoscute în întreaga țară și este unul dintre principalii exportatori de cereale, a anunțat că își oprește producția din cauza atacurilor rusești.
Potrivit reprezentanților companiei, extracția uleiului presupune un ciclu tehnologic continuu cu risc ridicat de incendiu, iar lovirea instalațiilor aflate în funcțiune ar putea provoca un incendiu de proporții și ar pune în pericol viața angajaților.
Cele șapte fabrici ale Kernel au o capacitate anuală de procesare de patru milioane de tone de semințe de floarea-soarelui, asigurând în acest an aproape 30% din volumul total procesat în Ucraina. Totodată, compania acoperea o treime din exporturile ucrainene de ulei de floarea-soarelui și aproape o zecime din consumul mondial.
Dificultățile companiei au început însă înainte de sistarea producției. Din luna iulie, vânzările de ulei vegetal au scăzut cu 48%, deoarece livrările au devenit mult mai dificile odată cu blocarea activității portuare.
Kernel nu este un caz izolat. Suspendarea activității în urma loviturilor rusești a fost anunțată și de alte întreprinderi mari din industria alimentară, printre care fabrica Oleina din Dnipro, precum și companiile Korolivskîi Smak și Delta Wilmar.
În același timp, agricultorii ucraineni nu mai au unde să își vândă recolta. Cu porturile maritime blocate, volumele disponibile depășesc cu mult necesarul pieței interne, iar exportul producției din acest an pe cale terestră - singura alternativă rămasă - ar dura aproximativ doi ani.
„Fiecare companie a ales o strategie de trecere la un regim de economisire. Având în vedere modul în care a decurs campania de însămânțare a culturilor de toamnă, putem vorbi despre un scenariu negativ: aproximativ cinci milioane de hectare ar putea rămâne neînsămânțate. În mod tradițional, la noi se seamănă circa 28 de milioane de hectare”, explică Oleh Homenko, directorul general al Clubului Ucrainean al Afacerilor Agricole.
Camion avariat lângă un depozit de cereale distrus de un atac cu rachete rusești, la o companie agricolă din satul Pavlivka, din regiunea Odesa, Ucraina, iulie 2023
„În paralel, crește inflația. Este o problemă gravă”
Armata rusă vizează nu doar industria alimentară și sectorul agricol. Atacurile asupra infrastructurii logistice, a comerțului cu amănuntul și a industriei grele lovesc în ansamblul economiei. Premierul ucrainean Serhii Korețki declara în septembrie că, din cauza loviturilor rusești, bugetul de stat ar putea pierde venituri fiscale de 1,5 miliarde de dolari.
„Când a fost elaborat bugetul pentru anul 2026, se estima că PIB-ul Ucrainei va crește cu 2–2,5%. Astăzi, avem o creștere zero. Banca Națională a inclus în prognoză o contracție de 0,4%. În același timp, crește inflația. Este o problemă gravă”, avertizează expertul economic Oleh Pendzin.
Economiștii ucraineni sunt împărțiți în două tabere. În timp ce pesimiștii atrag atenția asupra indicatorilor economici îngrijorători, optimiștii sunt convinși că stabilitatea financiară poate fi menținută.
„Atât timp cât durează războiul, principalul obiectiv pentru ucraineni este menținerea stabilității macrofinanciare, iar aceasta este asigurată de banii Occidentului. Datorită sprijinului occidental, situația economică a țării va rămâne, în medie, cam aceeași, plus-minus”, consideră bancherul de investiții Serhii Fursa. „Ea este însă foarte neuniformă în prezent: la Ujhorod totul se dezvoltă, în timp ce la Kiev proprietarii de restaurante se plâng de dificultăți.”
Ajutorul occidental reprezintă două treimi din bugetul Ucrainei, iar această pondere este în creștere, afirmă Danilo Hetmanțev, președintele Comisiei pentru finanțe a Radei Supreme. Dacă în 2022 Ucraina își acoperea singură 60% din buget, în prezent contribuția proprie a scăzut la doar 40%.
„Nu vreau să fac previziuni apocaliptice. Dar trebuie să înțelegeți: dacă două treimi reprezintă banii pe care ni-i oferă partenerii și dacă aceștia încetează să ni-i mai dea, consecințele... Nu trebuie rostite cu voce tare, sunt evidente”, rezumă Hetmanțev. „Mizăm pe 52–54 de miliarde de dolari, dintre care 32 de miliarde nu au fost încă confirmate.”
Potrivit parlamentarului, în Rada Supremă au loc discuții permanente despre posibile reduceri de cheltuieli. Economiile vizate se ridică însă la câteva zeci de miliarde de grivne, în timp ce deficitul bugetar este de ordinul trilioanelor. În ansamblu, deputatul este convins că stabilitatea financiară va putea fi menținută, deși efortul va fi considerabil.
Deocamdată, compania Kernel vorbește doar despre suspendarea temporară a producției, nu și despre o retragere de pe piața ucraineană. Aceeași abordare a fost adoptată și de celelalte companii afectate de atacurile rusești sau ale căror capacități de producție au fost distruse complet.
(Traducere și adaptare: Radu Benea)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.