Cum evaluați decizia Guvernului de a apela la noi împrumuturi pentru a finanța cheltuielile statului și a acoperi deficitul bugetar? Click pentru a participa la un SONDAJ
Executivul a aprobat, pe 2 septembrie, prima rectificare bugetară din mandatul premierului Vasile Tofan. Proiectul va fi dezbătut în prima lectură, pe 4 septembrie, de Parlament.
Documentul prevede o majorare a veniturilor cu peste 600 de milioane de lei (până la 80,2 miliarde de lei) și o creștere a cheltuielilor cu peste 2,7 miliarde de lei (până la 103,3 miliarde de lei).
Prin urmare, deficitul bugetar crește până la peste 23 de miliarde de lei – adică aproape 6% din PIB.
În timp ce spicherul Igor Grosu consideră că deficitul este „gestionabil”, premierul Tofan dă asigurări că Executivul va menține o disciplină fiscală strictă, țintind reducerea deficitului la 3% din PIB în 2027, conform recomandărilor de prudență fiscală ale UE.
Unde merg banii din rectificare
La rectificare, Cabinetul Tofan a decis să aloce 560 de milioane de lei pentru plăți unice (de 2.000, 3.000 și 4.000 de lei) acordate bugetarilor cu salarii lunare sub 20.000 de lei. Acestea vor fi acordate din octombrie, chiar dacă, anterior, Guvernul promisese că va majora salariile – în special ale profesorilor – din septembrie 2026.
Majorările pentru toți bugetarii vor fi făcute însă de la 1 ianuarie 2027, când ar urma să intre în vigoare o nouă lege a salarizării.
Prin proiectul de rectificare bugetară, Guvernul propune și suplimentarea fondului salarial cu peste 650 de milioane de lei; 1 miliard de lei vor merge în plus la finanțarea proiectelor locale.
Rectificările prevăd majorarea cu 1,6 miliarde de lei a transferurilor către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. Mai bine de jumătate de miliard de lei va fi direcționat pentru acoperirea compensațiilor la energie.
Cabinetul Tofan „taie” aproape un miliard de lei din proiectele finanțate din surse externe și estimează, totodată, că veniturile vor crește din taxe vamale, TVA, accize și granturi.
Între „practici uzuale” și precauție creditară
Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a spus că „împrumuturile reprezintă o practică uzuală” pentru menținerea reformelor.
„Nimeni nu-și dorește sau nu aplaudă un deficit bugetar, dar în contextul actual singura opțiune de a continua reformele sunt investițiile din surse de creditare”, a spus Belous pe 2 septembrie. Ea a precizat că în septembrie este așteptată cea de-a două tranșă din Planul de Creștere al UE, pentru semestrul doi al acestui an.
◉ SONDAJ
Un studiu recent al Centrului Expert-Grup arată că un deficit bugetar mare și persistent (4-5% din PIB) poate fi o problemă pentru investitori și, implicit, pentru creșterea economică a R. Moldova.
Autorul studiului, Adrian Lupușor, susține că fortificarea fiscală este singura strategie pentru aducerea deficitului bugetar în „limite controlabile” de 2-3% din PIB.
Veaceslav Ioniță, expert al IDIS Viitorul, fost deputat PLDM și ex-președinte al comisiei parlamentare pentru economie, crede că Moldova are de tot mai puține pârghii pentru accesarea creditelor externe. Economistul spune că Moldova a ajuns în situația în care 20% din cheltuielile țării nu au acoperire bugetară.
„În ultimii șapte ani, am cheltuit cu aproape 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Am ajuns în situația când ne împrumutăm ca să plătim dobânzile”, a spus Ioniță într-o conversație cu Europa Liberă.
Capacitatea Moldovei de a atrage granturi și împrumuturi externe „ieftine” a scăzut foarte mult, consideră economistul: „Ratăm vreo 10 miliarde de lei sub formă de granturi din cauza că nu avem capacitatea de a le atrage”.
Problema este că R. Moldova se împrumută deja masiv pe intern, unde dobânzile sunt mai mari și termenele de rambursare mai mici.
În 2014, spre exemplu, spune Ioniță, 64% din surse accesate au fost granturi, 23% – împrumuturi externe și 13% – împrumuturi interne. În prima jumătate a acestui an, afirmă economistul, 76% au fost împrumuturi interne, 21% împrumuturi externe și doar 3% granturi.
Dacă pe extern, R. Moldova se împrumută pe termene mai lungi cu dobânzi ce variază între 2-3% anual, pe intern Guvernul se împrumută cu aproape 11%.
Veaceslav Ioniță consideră că vor exista puține șanse ca guvernul să reușească anul viitor să reducă deficitul bugetar la 3%, așa cum declarase premierul Tofan.
Cele mai recente date ale Ministerului Finanțelor arată că, la finele lunii iulie 2026, datoria publică a statului a fost de 143 de miliarde de lei (circa 37% din PIB). Circa 60% din datoria de stat este către creditori externi.
O povară suplimentară de 9.500 de lei pe cap de locuitor
Directorul Centrului Analitic „Economica”, Marin Gospodarenco, atrage atenția asupra riscurilor structurale în situația în care veniturile cresc cu doar 600 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile – cu aproape 2,8 miliarde de lei.
Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Gospodarenco anticipează că datoria de stat a R. Moldova va crește, până la sfârșitul acestui an, până la circa 163 de miliarde de lei (circa 42% raportat la PIB), iar plățile pentru onorarea împrumuturilor vor ajunge la 6,5 miliarde de lei.
Potrivit calculelor sale, adâncirea deficitului bugetar până la peste 23 de miliarde de lei însemnă o povară suplimentară financiară de 9.500 de lei pe cap de locuitor.
Economistul constată că investițiile capitale ale bugetului de stat sunt de 2,8 miliarde de lei, așa încât Moldova a ajuns să plătească de peste două ori mai mult pe dobânzi decât „pe lucrurile noi pe care le lăsăm în urmă.”
Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, până în anul 2002, economia moldoveană înregistra niveluri majore ale datoriei de stat. Nivelul maxim a fost atins în 1998, pe fondul crizei financiare din Rusia, când datoria de stat a R. Moldova raportată la PIB a fost de aproape 160%.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.