Când activista Sanaz Yekta a ajuns acasă după ce a fost eliberată din celebra închisoare Evin din Iran, în luna februarie, multe dintre bunurile sale dispăruseră.
Poliția a efectuat o percheziție la apartamentul ei din capitală, Teheran, după ce a fost arestată și acuzată de insultarea liderului suprem în 2025, confiscându-i bijuteriile din aur și argint și un smartwatch, printre alte obiecte de valoare, a declarat ea.
În ciuda eliberării femeii în vârstă de 46 de ani, autoritățile îi rețin bunurile și sfidează o hotărâre judecătorească prin care li se cere să i le restituie.
„Chiar nu știu cum ar trebui să-mi recuperez lucrurile”, a declarat Yekta într-un interviu acordat postului Radio Farda al RFE/RL, de la Teheran. „Am cu adevărat nevoie de aceste lucruri.”
Yekta nu este singură.
Activiștii susțin că autoritățile refuză în mod sistematic să restituie bunurile persoanelor arestate din motive politice.
Pentru aceste persoane, pierderea bunurilor personale poate reprezenta o lovitură grea, mai ales că multe dintre ele sunt, practic, împiedicate să-și găsească o slujbă remunerată decent. Războiul cu Statele Unite, care durează de aproape șapte luni, a agravat criza economică din Iran, făcându-i și mai vulnerabili pe cei care se aflau deja în dificultate financiară.
„De ce au nevoie organele de securitate de aurul unui deținut politic?”, s-a întrebat Yekta. „Când deținuții politici sunt eliberați, au nevoi financiare și le este greu să-și găsească un loc de muncă.”
Yekta a tot intrat și a ieșit din închisoare în ultimii ani. În 2024, activista care aparține comunității evreiești din Iran a fost reținută timp de șase luni pentru că ar fi fluturat un steag israelian în public și și-ar fi exprimat sprijinul față de Israel, dușmanul de moarte al Republicii Islamice. Apoi, la sfârșitul anului trecut, a fost condamnată pentru insultarea liderului suprem. Yekta a fost condamnată la cinci ani de închisoare, dar i s-a acordat eliberarea anticipată din motive de sănătate.
„Este jaf”
Alți foști deținuți politici au făcut afirmații similare.
Mohammad Habibi, profesor și activist sindical, a declarat că poliția i-a confiscat cele două telefoane mobile, un laptop și câteva cărți când l-a arestat în 2022. Obiectele respective nu i-au fost încă înapoiate, a spus el.
„Ei o numesc confiscare; în realitate, este jaf”, a scris Habibi într-o postare pe X.
Mehdi Mahmoudian, un cunoscut activist pentru drepturile omului și fost deținut politic, a declarat că autoritățile au refuzat să îi restituie bunurile personale, inclusiv telefoanele mobile, la mai mult de opt luni după ce a fost reținut și ulterior eliberat.
Activistul politic Mehdi Mahmoudian ieșind din pușcărie, în 2023.
Și asta în ciuda ordinelor judecătorești repetate de restituire a bunurilor sale, a spus el.
„Se pare că, în Republica Islamică, o hotărâre judecătorească este o simplă hârtie. Dreptul de proprietate al oamenilor este respectat doar atâta timp cât o instituție de securitate nu și-a pus ochii pe bunurile lor”, a scris Mahmoudian pe X, pe 16 septembrie.
„Când o instituție de securitate confiscă bunurile oamenilor și nu respectă ordinul judecătoresc de restituire a acestora, confiscarea nu este decât un termen politicos pentru a desemna însușirea bunurilor cetățenilor”, a adăugat el.
Confiscări „arbitrare”
Conform Codului penal al Iranului, obiectele confiscate trebuie restituite atunci când nu mai sunt necesare pentru o anchetă penală, cu excepția cazului în care dreptul de proprietate asupra acestora este contestat sau dacă fac obiectul unei confiscări sau distrugeri legale.
Însă Mousa Barzin, un avocat iranian și expert juridic stabilit în Turcia, a declarat pentru Radio Farda că acest lucru nu se întâmplă întotdeauna.
„În primul rând, confiscarea în sine poate fi efectuată în mod arbitrar, fără un mandat judiciar. Agenții de securitate pot intra în locuința cuiva și îi pot lua bunurile fără măcar să întocmească o listă a obiectelor sau să dețină o autorizație legală pentru a le confisca”, a spus el.
„În al doilea rând, în timpul anchetei și al procedurilor judiciare, adesea nu se ține cont de faptul că aceste obiecte ar trebui returnate persoanei respective odată ce ancheta a fost finalizată.”
Text redactat de Frud Bezhan pe baza relatării lui Seyed Benyamin Sadr
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.