Premierul Vasile Tofan a spus în ședința de guvern din 12 noiembrie că reforma dezbătută timp de mai multe luni ar trebui să simplifice, să uniformizeze și să facă mai „echitabil” sistemul de salarizare în sectorul bugetar, după ani în care decalajele au crescut enorm.
„Puteau să fie oameni cu aceleași funcții, la diferite instituții, dar cu diferențe de salariu de 30-40%”, a spus Tofan.
Cum se măresc salariile bugetarilor de rând și ale demnitarilor
Salariile bugetarilor vor crește, în medie, cu 15,7%, în timp ce majorările vor varia puternic de la un domeniu la altul și de la o funcție la alta.
Accentul, a spus în ședința de guvern ministra Finanțelor, Victoria Belous, va fi pus pe „corectarea dezechilibrelor și îmbunătățirea remunerării angajaților cu salarii mai mici”.
De exemplu, salariul unui profesor universitar va crește cu 21% (până la 23.919 lei), al unui ofițer de investigație – cu 31% (până la 17.420 de lei), al unui bucătar angajat într-o instituție de stat – cu 40% (până la 8.694 de lei).
„Ne dorim ca oamenii care asigură funcționarea instituțiilor publici și furnizarea serviciilor pentru cetățeni să beneficieze de un sistem de salarizare corect, previzibil și motivant”, a spus ministra Belous.
Cele mai mari creșteri, de până la 2,65 ori, sunt prevăzute pentru principalii demnitari – președinte, președinte de parlament și prim-ministru.
Salariile pentru aceste funcții au fost înghețate timp de mai mulți ani din rațiuni politice, în timp ce salariile altor demnitari au fost majorate, subalternii întrecându-și de multe ori șefii.
Vor primi salarii de bază mai mari și deputații de rând, dar vor pierde alte sporuri, alegându-se cu o creștere mai modestă a veniturilor lunare. În cazul miniștrilor, salariul nu se modifică semnificativ - a fost deja majorat recent.
Cel mai mare salariu de bază, dacă reforma trece prin parlament, l-ar avea în R. Moldova o reprezentantă a justiției – președinta Curții Constituționale.
Premierul Tofan a spus că majorările propuse pentru demnitari vor constitui doar 1% din suma totală, în timp ce cheltuielile cela mai mari revin altor categorii de bugetari.
„De ani de zile, noi am moștenit inclusiv salarii extrem de mici în anumite funcții - e tot un lucru care trebuie reparat”, a spus Tofan, adăugând: „Deci, salariile astea trebuie crescute, în special în funcțiile cele mai mari și cele mai puțin plătite”.
El a mai explicat că „aproape 40%” din costurile reformei salariilor revin sectorului educației. „Acolo merg banii mari”, a spus Tofan.
Problema inflației și ce altceva mai trebuie știut
„Reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar”, cum sună denumirea ei completă, a fost inițiată de guvernul precedent, al premierului Alexandru Munteanu. Acesta a demisionat pe 3 iulie, la scurt timp după prezentarea publică a reformei, care a coincis cu scandaluri ale unor angajări ilegale în sectorul bugetar, inclusiv a verișoarei președintei Maia Sandu, și cu nemulțumiri legate de propuneri de creșteri de taxe.
Guvernul Tofan a revenit la propunerile de reformă, reducând unele costuri și amânând cu câteva luni majorările – acestea fuseseră plănuite inițial pentru 1 septembrie 2026.
Pentru 2027, costul majorărilor salariale în sectorul public a fost estimat de guvern la 3,2 miliarde de lei și vor fi acoperit din taxele mai mari prevăzute de politica fiscală pentru anul respectiv.
Unele prevederi ale reformei vor fi aplicate în anii următori, inclusiv reducerea sporurilor de performanță, pe care le primesc circa 90% din angajații sectorului bugetar, fiind acordate după criterii vagi.
Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, și-a exprimat temerea că majorările salariale vor fi erodate puternic de inflația din acest an, care a înregistrat în octombrie o rată de aproape 11%, în principal din cauza scumpirii carburanților pe plan internațional.
Răspunzând acestor îngrijorări, ministra Finanțelor Belous a spus că nu se așteaptă ca inflația să crească și mai mult în perioada următoare.
Părerea expertului
Economistul Maxim Gospodarenco
Economistul Marin Gospodarenco, director al Centrului Analitic „Economica” de la Chișinău, a spus Europei Libere că reforma va aduce, în realitate, în buzunarele bugetarilor mai puțini bani decât pe hârtie.
„Putem avea un salariu de bază mai mare pe hârtie, dar practic același venit la sfârșitul lunii”, a spus Gospodarenco, explicând că, în timp ce majorează salariul de bază, reforma reduce unele sporuri.
În al doilea rând, reforma „presupune cheltuieli suplimentare considerabile, iar acestea nu sunt pentru un singur an”, în timp ce creșterea economică din care ar fi finanțate aceste majorări rămâne „modestă”, iar „deficitul bugetar – ridicat”.
„Odată majorate, salariile trebuie plătite permanent. Guvernul trebuie să explice foarte clar de unde vor veni acești bani. Nu putem construi o politică salarială pe termen lung, bazându-ne permanent pe împrumuturi”, a spus Europei Libere expertul Centrului „Economica”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.