Ce credeți despre ideea de a vinde medicamente fără rețetă prin automate și farmacii mobile? Click pentru a participa la un SONDAJ
Dacă locuiți la 35 de kilometri de centrul raional și suferiți de tensiune, noua inițiativă legislativă pare o știre bună – ar trebui să vă scape de un drum după medicamente antiinflamatoare, pentru care să mai cheltuiți niște bani.
Aceste medicamente de primă necesitate sunt eliberate fără rețetă și ar trebui așadar să poată fi luate de la un automat, instalat în sat, sau de la o farmacie ambulantă, despre care știți că vine la voi pe uliță cam o dată pe săptămână.
Este, simplificat, esența proiectului de lege pregătit de minister și aflat zilele acestea în dezbatere publică, înainte să ajungă pe masa Guvernului și apoi a Parlamentului.
Dar ceea ce face acest proiect este să diminueze rolul farmacistului, cel puțin în cazul automatelor de eliberare a medicamentelor. Criticii mai spun că, legea nouă, dacă este adoptată, va ajuta producătorii de medicamente să vândă mai mult, dar nu garantează siguranța medicamentelor pentru consumator.
Argumentele Ministerului Sănătății
Principalul argument ține de nevoia unui acces mai bun la medicamente în zona rurală.
R. Moldova are, la nivel național, o densitate a farmaciilor peste media statelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Ministerul spune că, problema nu este numărul lor, ci distribuția. Din cele 1.604 farmacii și filiale care funcționau în 2023, 1.067 se aflau în mediul urban și doar 537 în mediul rural, deși la sate locuiește circa 56% din populația țării.
Astfel, la 100.000 de locuitori revin aproximativ 101 farmacii la oraș și doar 39 la sat.
Nici farmaciștii nu se înghesuie la sate. În afara municipiului Chișinău, unei farmacii îi revine, în medie, mai puțin de un farmacist, față de 2,4 farmaciști per farmacie în statele Uniunii Europene. În puținele farmacii de la sate, rolul farmacistului este îndeplinit de regulă de asistenți medicali.
Legea nouă ar trebui să amelioreze ambele probleme, introducând mai multă flexibilitate în felul în care funcționează sistemul.
Principalele prevederi ale legislației noi
De exemplu, introduce noțiunea de farmacie comunitară: o farmacie acreditată, care activează într-o localitate, conform actualei legislații adoptate încă în 1993, își va putea deschide o sucursală sau un punct farmaceutic în satul vecin – acestea nu vor avea autonomie, ci vor fi gestionate de farmacia comunitară și de un farmacist coordonator.
De asemenea și în aceeași logică, farmacia comunitară va putea avea unități mobile de farmacie, care să distribuie medicamente în localități lipsite de farmacii, după un itinerar și un orar prestabilite de Agenția Medicamentului.
În fine, farmacia comunitară va putea instala automate de eliberare a medicamentelor.
Diferența între sucursală, punct farmaceutic, unitate mobilă și automat constă în principal în tipul de medicamente disponibile. De exemplu, la automat pot fi eliberate doar medicamente fără rețetă, iar unitatea mobilă nu poate elibera substanțe stupefiante sau psihotrope.
Dar un alt aspect este acela că nu va fi nevoie de atâția farmaciști: un farmacist ambulant va putea acoperi mai multe localități cu unitatea mobilă, iar automatul, automat fiind, nu va avea nevoie de farmacist.
Legea nouă ar reglementa unde și cum pot fi deschise farmacii comunitare și ce pregătire trebuie să aibă farmaciștii în funcție de locul unde muncesc – în farmacie, sucursală, punct sau unitate mobilă. Mai prevede că autorizațiile vor fi date în regim accelerat și fără taxe în primii cinci ani, iar unitățile mobile și automatele de medicamente vor fi testate în regim de proiect-pilot timp de trei ani.
De asemenea, că rețelele de farmacii vor putea organiza centre regionale care să pregătească centralizat – asamblare, dozare, etichetare, ambalare – medicamentele eliberate pe bază de prescripție. Autorizate și controlate de Agenția Medicamentului, serviciile acestor centre vor putea fi finanțate de Compania Națională de Asigurări în Medicină.
Noua lege ar mai trebui să reglementeze comerțul online de medicamente – proiectul prevede că va fi realizat numai de către farmacii comunitare autorizate – și gestionarea deșeurilor farmaceutice - unitățile farmaceutice vor fi obligate să asigure colectarea gratuită, de la populație, a deșeurilor și medicamentele vechi.
Contra-argumente: Siguranța medicamentelor pe primul loc
Inițiativa legislativă a fost criticată aspru de fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco. Ea a scris într-o postare pe Facebook pe 21 septembrie că proiectul ar împrumuta o serie de prevederi riscante dintr-o lege promovată la finele anului 2020 și oprită de Curtea Constituțională (CC) în martie 2021.
Legea din 2020 a fost promovată de deputați socialiști împreună cu deputați ai fostului Partid Șor și aliați ai acestora, în timp ce cei care i s-au opus, atacând-o la CC, au fost deputații actualului partid de guvernământ PAS, pe atunci în opoziție.
Curtea a declarat neconstituționale prevederile despre instituirea farmaciilor mobile, livrarea la domiciliu a medicamentelor persoanelor cu dizabilități severe, modificarea stabilirii prețului la medicamente şi prescrierea lor electronică.
„Intenția de a crește accesul populației la medicamente nu poate fi bazată pe încălcări ale normelor siguranței farmaceutice, pe interese de business și profit și nu poate transforma o breaslă atât de importantă ca farmaciștii în vânzători ambulanți”, a scris Nemerenco.
Fostă ministră din partea PAS, ea mai spune că a blocat și în 2025 o lege asemănătoare, având pe atunci sprijinul deputaților din partidul de guvernământ. „Domnii deputați care au sesizat în 2020 Curtea Constituțională ce au a spune [acum]?”, se întreabă Nemerenco în postarea sa critică.
Pe de altă parte, Ministerul Sănătății susține că CC s-a pronunțat atunci doar referitor la impactul asupra bugetului de stat, nu și privitor la farmaciile mobile ca modalitate de acces la medicamente.
◉ SONDAJ
„Farmacie în satul tău” – ce s-a ales din acest proiect
Nu este prima încercare a autorităților de a îmbunătăți accesul la medicamente pentru locuitorii din sate.
În anul 2023, Guvernul își propunea să subvenționeze 146 de farmacii în localitățile rurale cu peste o mie de locuitori. Acestea urmau să primească de la stat lunar între 10.000 și 20.000 de lei, în funcție de veniturile din vânzări.
Unul dintre beneficiarii programului „Farmacie în satul tău” este Pavel Seuța. Tânărul în vârstă de 25 de ani a deschis propria farmacie în satul său de baștină Șaptefrați, din raionul Râșcani. Farmacia deservește alte patru sate din împrejurimi.
Protagonist al unui reportaj al Europei Libere în 2024 – puteți vedea reportajul mai jos, la finalul articolului – Pavel ne-a spus într-o nouă discuție acum că proiectul i-a fost de ajutor și că primește și astăzi, o dată la trei luni, câte 18.000 de lei de la stat, care îl ajută să-și acopere serviciile comunale.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Sănătății, până în iulie 2026 au fost deschise 135 de farmacii subvenționate de stat, care deservesc circa 180.000 de oameni. Programul se aplică, însă, doar satelor cu peste 1.000 de locuitori, iar satele foarte mici rămân în afara lui.
Nu este limpede încotro se îndreaptă dezbaterea asupra noii legislații propuse de Ministerul Sănătății, având în vedere și decizia CC din 2021.
Dar dacă trece de Guvern și este adoptată de Parlament, legea va intra în vigoare la trei luni de la adoptare, iar unele prevederi ale sale se vor aplica treptat.
Your browser doesn’t support HTML5
Tânărul care a deschis o farmacie în satul său natal
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.