Extinderea UE. De ce 2027 va fi un an dificil

Președinta moldoveană Maia Sandu și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Forumul privind extinderea UE, la Bruxelles, pe 16 noiembrie 2026

La un forum anual despre extinderea UE organizat de Comisia Europeană la Bruxelles pe 16 noiembrie, lideri europeni și din țări candidate au vorbit cu încredere despre o Uniune Europeană mai mare și mai puternică. Extinderea nu va fi însă neapărat prima preocupare pe agenda europeană în 2027.

Ce este nou: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit la Forumul privind extinderea UE despre „curajul și viziunea de a construi o Uniune mai extinsă” și a anunțat că, „pentru prima dată după mulți ani, avem în față o perspectivă reală de extindere”.

Președintele finlandez Alexander Stubb a reflectat la posibilitatea ca Regatul Unit să revină în UE și și-a exprimat, mai în glumă, mai în serios, speranța că și Canada ar putea deveni, într-o formă sau alta, membră în viitor.

Președinta moldoveană Maia Sandu a spus că țara sa poate chiar depăși așteptările Comisiei Europene și încheia negocierile de aderare până la începutul anului 2028, cerând ca și UE să-și „respecte angajamentele” privind admiterea.

Nu extinderea va fi însă prioritatea majoră a Europei în 2027.

Contextul politic: State europene cheie vor avea anul viitor alegeri, cele mai importante fiind alegerile prezidențiale din Franța, programate pentru aprilie-mai.

Majoritatea oficialilor europeni par deja resemnați în fața posibilității reale ca lidera populistă de dreapta Marine Le Pen să ajungă la președinția Franței.

Le Pen a criticat orice extindere a UE cu Ucraina, R. Moldova și Balcanii de Vest în general.

Partidul său, Adunarea Națională (Rassemblement National), care susține același punct de vedere, este creditat cu șanse mari să obțină noi câștiguri în alegerile parlamentare care vor urma scrutinului prezidențial. Va putea bloca chiar și aderarea Muntenegrului, care este considerat lider printre țările candidate și care speră să adere în 2028 sau 2029.

Potrivit Constituției Franței, ratificarea tratatului de aderare la UE pentru orice membru nou necesită fie un referendum național, fie o majoritate de trei cincimi atât în camera inferioară, Adunarea Națională, cât și în camera superioară, Senatul.

Dar există și alte motive de îngrijorare, în afară de Franța. În Italia, Giuseppe Conte, liderul Mișcării Cinci Stele (formațiune populistă de stânga) și un opozant declarat al aderării Ucrainei la UE, are șanse reale să devină prim-ministru.

Iar Polonia ar putea alege un guvern format din partide de dreapta dispuse să dea vina pe imigranții ucraineni pentru problemele țării, să protejeze fermierii autohtoni de produsele agricole ucrainene și să transforme disputele istorice într-un element central al relațiilor cu Kievul.

O privire în detaliu: Toate cele de mai sus explică de ce instituțiile europene încearcă să avanseze cât mai mult posibil în dosarul extinderii în următoarele luni.

  • Pentru Muntenegru, acest lucru ar putea însemna închiderea a încă patru capitole din negocierile de aderare chiar săptămâna curentă. Ar mai avea de închis alte șase capitole până la sfârșitul anului - obiectiv pe care actuala președinție irlandeză a Consiliului UE îl consideră realizabil - urmând ca Lituania care preia președinția rotativă a UE în prima jumătate a lui 2027 să gestioneze ultimele două capitole instituționale (capitolele 34–35), înainte ca tratatul de aderare să fie pregătit pentru semnare de către Muntenegru în luna iunie.
  • Ucraina și R. Moldova, care au mers umăr la umăr pe parcursul lor european încă din 2022, trebuie să deschidă împreună ultimele două grupuri de capitole (clustere), care cuprind câte nouă capitole de negociere. Dar apoi vor fi „decuplate” și va merge fiecare cu viteza ei proprie.
  • Președinta moldoveană Maia Sandu și premierul ucrainean Serhii Korețki au declarat la forumul din 16 noiembrie la Bruxelles că speră ca ultimele două clustere să fie deschise înainte de Crăciun. Evident, este nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre ale UE, iar până acum Ungaria a refuzat să își dea acordul pentru ca Bruxelles-ul să trimită așa-numitele scrisori de evaluare (screening) pentru aceste clustere, blocând astfel deschiderea lor.
  • Budapesta nu ar avea noi revendicări politice față de Kiev, iar ceea ce urmărește este deblocarea unor fonduri europene suplimentare, rămase înghețate până acum din cauza regreselor privind statul de drept înregistrate de fostul guvern ungar, au spus Europei Libere mai multe surse europene. Unda verde din partea Ungariei ar putea veni, prin urmare, chiar săptămâna aceasta, făcând posibilă deschiderea tuturor grupurilor și capitolelor pentru ambele state în 2026
  • Odată ce toate capitolele vor fi deschise, R. Moldova va avansa evident mult mai rapid decât Ucraina. Comisia Europeană a recunoscut acest lucru atunci când și-a publicat raportul anual privind extinderea luna aceasta, însoțit de foile de parcurs pentru 2027. În cazul Republicii Moldova, Bruxelles-ul speră să închidă nu mai puțin de 25 din cele 33 de capitole sectoriale în anul viitor, în timp ce pentru Ucraina cifra este de doar nouă.

Mai există și așa-numitele criterii intermediare de referință (cunoscute în limbajul birocratic de la Bruxelles drept „IBAR”) privind statul de drept și drepturile fundamentale.

R. Moldova și-a depus autoevaluarea la începutul acestei luni, iar Comisia Europeană urmează, cel mai probabil, să își dea acordul spre sfârșitul lui noiembrie, transmițând dosarul statelor membre ale UE.

Acesta ar putea fi aprobat până la începutul noului an. O evaluare IBAR pozitivă este o condiție obligatorie pentru a putea închide orice capitol de negociere. În cazul Ucrainei, evaluarea completă ar putea fi gata abia în primăvară, ceea ce creează un decalaj între Kiev și Chișinău.

  • Maia Sandu a fost rezervată în privința decuplării, remarcând diplomatic la forumul din 16 noiembrie că Chișinăul „nu se află într-o competiție cu nicio altă țară candidată” și adăugând: „Ne dorim ca Ucraina să avanseze, deoarece ar fi minunat să fim înconjurați de state membre ale UE.”
  • Serhii Korețki, pe de altă parte, a declarat că are preocupări mult mai presante decât procesul de extindere, în special atacurile zilnice ale Rusiei asupra țării sale, afirmând că este greu să faci muncă politică atunci când auzi „alarma antiaeriană de 20 de ore pe zi”. El a mai adăugat că Moscova urmărește „să distrugă totul în Ucraina în această iarnă” și încearcă totodată să exploateze actualul deficit al bugetului de stat ucrainean, de peste 70 de miliarde de euro. UE speră să îl acopere parțial printr-un nou împrumut de 45 de miliarde de euro ce urmează să fie prezentat săptămâna aceasta.

Traducere și adaptare de Alexandru Eftode

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.