Linia electrică aeriană de înaltă tensiune (400 kV) Vulcănești-Chișinău a fost dată în exploatare pe 8 noiembrie, cu o întârziere de peste doi ani de la primul termen promis de autoritățile moldovene. La ceremonia de la Stația electrică Chișinău au fost prezenți comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, care se află într-o vizită în R. Moldova, președinta Maia Sandu și ministrul Energiei, Dorin Junghietu.
Supranumită „Linia independenței energetice”, această linie va asigura transportul direct de energie electrică din România (și implicit de pe piața europeană) către Chișinău, ocolind nodul energetic din regiunea transnistreană.
La inaugurare, comisara Marta Kos a declarat că dependența energetică a Republicii Moldova s-a încheiat acum și nicio țară nu-i va mai putea dicta de unde să cumpere cea mai ieftină energie. Ea a remarcat, totodată, că prețurile la resurse rămân o povară pentru multe familii moldovene.
În aceeași cheie, Maia Sandu a spus că acesta este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură strategică, care oferă Republicii Moldova posibilitatea „să decidă singură de unde cumpără energia, fără să fie vulnerabilă la presiuni și șantaj”, referindu-se la Rusia, dar fără a o numi.
„Europa se construiește și aici, prin fiecare legătură care ne face mai siguri și mai liberi. Securitatea energetică e și parte a securității Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, ministrul Energiei.
Junghietu le-a făcut celor două oficiale câte un cadou simbolic - un fragment de conductor electric folosit la construcția liniei.
O istorie lungă a amânărilor
Proiectul a demarat în noiembrie 2021, când Guvernul a semnat contractul de construcție a liniei cu o companie indiană. Construcția ei a fost o promisiune majoră a guvernării PAS, care s-a confruntat cu presiuni în domeniul energiei din partea Rusiei, mai ales după ce invazia la scară largă a Ucrainei.
Războiul a grăbit startul pe hârtie, dar tot el l-a întârziat, pe teren. Lucrările au început abia în aprilie 2024, din cauza unor dificultăți logistice cauzate de război și întreruperea vechilor lanțuri de aprovizionare.
Oficiali guvernamentali au spus mai întâi că linia va fi dată în folosință în august 2024, apoi – la sfârșitul anului 2025, apoi – în martie 2026, apoi – în iunie 2026. Ultimul termen ratat a fost de Ziua Independenței – în august 2026.
Te-ar putea interesa și: Start la compensații pentru încălzire. Cum depui cererea și ce ajutor poți primi
Proiectul s-a împotmolit la Stația electrică Chișinău, care trebuia modernizată de un consorțiu de firme înregistrate în România. Războiul le-a dat peste cap planurile de achiziție a multor materiale și echipamente mai ieftine, din… Rusia, cum ar fi bobine, sisteme de protecție și cabluri.
Iarna trecută, autoritățile au explicat că linia nu a putut fi testată la timp din cauza gheții. Testările au demarat în iulie, pe caniculă, dar în luna august, Ministerul Energiei a anunțat o nouă amânare, provocată de un transformator de putere defect.
Echipamentul a fost trimis în Spania pentru a fi reparat. În primele zile din noiembrie, linia a fost pusă sub tensiune și au început testările tehnice în regim experimental.
În afară de instalarea pilonilor și a cablurilor, proiectul a inclus modernizarea stațiilor electrice Chișinău și Vulcănești. Costul total este de aproximativ 61 milioane de euro (dintre care 27 milioane de euro pentru construcția liniei) - un împrumut pe termen lung de la Banca Mondială.
Te-ar putea interesa și: Gaz și mai scump din ianuarie? Ministrul Energiei crede că da. Junghietu: „Suntem pregătiți de iarnă moderat spre avansat”
Deși linia a fost construită din credit, finalizarea ei la timp, până la sfârșitul anului 2026, a reprezentant și o condiție pentru accesarea unui grant de 15 milioane de euro prin Planul de creștere al UE. Prin urmare, R. Moldova a fost aproape de a rata acest ajutor nerambursabil.
Cu o lungime de aproximativ 158 km, linia trebuie să aducă energie electrică din România, de la Isaccea, urmând o cale directă spre capitala Republicii Moldova, fără să mai facă un ocol prin Ucraina și pe la centrala MGRES (Cuciurgan) din regiunea transnistreană.
Ea ar trebui să permită transportul unei cantități de energie electrică echivalentă cu 50% din consumul Republicii Moldova, prin importuri de pe piața românească și cea europeană. Costurile de construcție ar urma să fie recuperate prin tariful la curent.
De la „independență”, la „reziliență” și apoi – la „libertate”
Pe lângă linia Vulcănești-Chișinău, planul de interconectare energetică al Republicii Moldova cu România (și implicit cu piața europeană ENTSO-E) mai cuprinde încă două linii electrice aeriene de 400 kV: Bălți – Suceava, numită „Linia rezilienței”, și Strășeni – Gutinaș, botezată, mai nou, „Trump liberty line”.
„Linia rezilienței” va asigura conexiunea electrică în zona de nord a țării, legând stația electrică din Bălți cu stația din Suceava (România). Va avea o lungime de peste 140 km, dintre care aproximativ 48 km pe teritoriul Republicii Moldova și 93,3 km – pe teritoriul României.
Lucrările la piloni sunt planificate să înceapă cel târziu la începutul lui 2027, cu scopul de a finaliza linia până la sfârșitul aceluași an.
Proiectul, în valoare de 77 milioane de euro, este finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și printr-un grant oferit de Uniunea Europeană.
Cea de-a treia linie este încă la etapă incipientă. „Trump liberty line” ar urma să conecteze regiunea centrală a Republicii Moldova cu rețeaua de transport din România, prin stația Gutinaș. Va avea o lungime de aproximativ 70 km. Cu o finanțare de 130 de milioane de dolari din partea Guvernului SUA, proiectul include și modernizarea stației electrice Strășeni 330 kV.
Autoritățile spun că, odată ce toate cele trei linii vor fi operaționale, R. Moldova va fi integrată structural în rețeaua europeană, având siguranță energetică în fața oricăror riscuri geopolitice.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.