Cum vă pare ideea de a despăgubi pacienții fără ca medicii să ajungă automat în instanță? Click pentru a participa la un SONDAJ
Discuțiile despre necesitatea unei legi care să-i apere atât pe pacienți, cât și pe medici reapar după fiecare caz răsunător în care doctorii sunt acuzați că au comis o eroare gravă. Ultima dată s-a întâmplat în iulie 2026, când presa a scris despre un chirurg din Chișinău care a fost condamnat pentru moartea unui pacient.
Parlamentul a reluat atunci discuțiile cu reprezentanții Ministerului Sănătății, ai organizațiilor neguvernamentale și juriști despre o eventuală lege a malpraxisului, iar acum, doi deputați din partidul de guvernământ (PAS), medicii Ana Oglindă și Adrian Belîi, propun să fie modificate patru legi din domeniul sănătății.
Autorii proiectului propun ca în legislație să fie introduse noțiunile de „prejudiciu evitabil” și „inevitabil” adus sănătății pacientului, cu următoarele definiții:
Prejudiciu evitabil – vătămarea sănătății pacientului sau decesul acestuia, cauzate de o intervenție medicală ori de desfășurarea unei cercetări biomedicale.
Prejudiciu inevitabil - prejudiciul cauzat sănătății pacientului în cadrul intervenției medicale sau al desfășurării unei cercetări biomedicale care implică doar un risc de efecte adverse temporare minore, rezultat din împrejurări care nu puteau fi prevăzute, controlate sau prevenite de către prestatorul de servicii medicale ori profesionistul în domeniul sănătății.
Mai simplu spus, în primul caz, este vorba de un rău produs pacientului care putea fi evitat, de exemplu, dacă doctorul greșește doza unui medicament administrat pacientului. În cel de-al doilea – de o situație care nu putea fi prevăzută și care nu are efecte grave, cum ar fi o reacție adversă rară pe care un pacient o dezvoltă la un preparat.
Cine va stabili și va plăti daunele?
Gravitatea daunelor va fi determinată de către Comisia pentru stabilirea prejudiciului adus sănătății pacienților, care ar urma să fie creată după modificarea legii cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului.
Pacientul va trebui să depună o plângere cel târziu în 3 ani de la data la care a aflat sau trebuia să știe despre producerea prejudiciului.
„Vrem să renunțăm la litigii, de aceea introducem termenul de «prejudiciu», ceea ce presupune o cale amiabilă de compensare a pacientului, extra-judiciară. Așa prevede și sistemul scandinav, care nu acuză doctorul, cum se întâmplă acum la noi”, explică unul dintre autorii proiectului și președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Adrian Belîi.
Deputatul PAS Adrian Belîi, medic anesteziolog și profesor universitar, este unul dintre autorii proiectului de lege.
Aceeași comisie va stabili cuantumul despăgubirilor. Banii vor veni dintr-un fond care ar urma să fie gestionat de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) și va fi separat de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
Cum se vor aduna bani în fondul de despăgubire?
Proiectul propune ca fondul de despăgubire să fie constituit din contribuțiile de 0,2% din veniturile obținute în anul precedent de prestatorii de servicii medicale (instituțiile medicale publice sau private autorizate sanitar și acreditate) și de 0,1%, din veniturile obținute de medicii de familie.
De asemenea, din acest fond ar urma să fie finanțată activitatea Comisiei pentru prevenirea prejudiciilor aduse sănătății pacienților, inclusiv remunerarea experților, și să fie acoperite cheltuielile Colegiului profesioniștilor în sănătate pentru reprezentarea statului în instanțele de judecată.
„Sunt câteva chestiuni pe care le vom pune în consultări publice: cine va fi plătitorul ca să se formeze fondul de compensare – fie lucrătorul medical, care se asigură pe sine, fie spitalul – și care este cuantumul acestei cotizații. Vom dezbate și mecanismul de estimare financiară a prejudiciului și cel de rambursare”, explică deputatul Adrian Belîi.
Despăgubirea stabilită prin decizia comisiei ar urma să fie achitată în decurs de 30 de zile. Banii vor ajunge fie la pacient, fie – în cazul decesului lui – la persoanele pe care le avea la întreținere, copilul lui născut după deces sau la alte rude apropiate.
Dacă pacientul sau o altă persoană îndreptățită la despăgubiri nu va fi de acord cu decizia comisiei, va putea merge în instanță, în următoarele 30 de zile. Ulterior, dacă instanța va decide printr-o hotărâre definitivă că i se cuvine o despăgubire mai mică decât cea acordată prin decizia comisiei, reclamantul va trebui să restituie diferența.
„Ne dorim ca doctorul să nu mai fie supus unui linșaj public, așa cum se întâmplă astăzi. Pacientului i se va compensa dauna produsă sănătății sale, inclusiv morală, din acest fond, în cuantumul stabilit de comisie”, spune deputatul Adrian Belîi, medic anestezist și profesor universitar.
◉ SONDAJ
Cine va face parte din comisia care va decide prejudiciile?
Potrivit proiectului de lege, Comisia pentru stabilirea prejudiciilor aduse sănătății pacienților va fi „un organ colegial independent”, constituit din profesioniști în domeniul sănătății, juridic și din societatea civilă. Regulamentul privind organizarea și funcționarea acestei comisii urmează să fie stabilit prin hotărâre de Guvern.
Va fi instituită și Comisia pentru prevenirea prejudiciilor, care va analiza deciziile Comisiei pentru stabilirea prejudiciului adus sănătății pacientului, va identifica problemele de sistem, va veni cu recomandări pentru a preîntâmpina repetarea greșelilor și va monitoriza cum sunt aplicate acestea.
De asemenea, va fi creat Colegiul Profesionaliștilor din Sănătate – o „organizație profesională autonomă de drept public, apolitică și fără scop lucrativ”, care va fi responsabil de:
- autorizarea medicilor și farmaciștilor, reînnoirea autorizării profesionale și reautorizarea profesională a acestora;
- adoptarea Codului de etică și deontologie profesională;
- eliberarea cardului profesional național;
- suspendarea și retragerea dreptul de exercitare a profesiunii medicale și farmaceutice;
- gestionarea Registrului unic al profesioniștilor în domeniul sănătății autorizați;
- organizarea și monitorizarea dezvoltării profesionale continue a membrilor săi.
Cum vor fi autorizați medicii și farmaciștii?
Pentru a obține o autorizare profesională, medicii și farmaciștii vor depune la Colegiul Profesioniștilor în Sănătate o cerere și documentele care confirmă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru exercitarea profesiunii.
În baza deciziei de autorizare, vor primi un card profesional național, valabil pentru o perioadă de 5 ani, și vor fi înscriși în Registrul unic al profesioniștilor în domeniul sănătății autorizați.
Colegiul profesioniștilor în sănătate va fi condus de congres, consiliu național, birou executiv și președinte, iar fiecare membru va achita o cotizație anuală.
Dacă va fi aprobată de Parlament, legea respectivă ar urma să intre în vigoare peste un an după ce va fi publicată în Monitorul Oficial, însă modificările la legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului – care se referă tocmai la prejudicii – vor intra în vigoare abia la 1 ianuarie 2029.
În decurs de jumătate de an de la publicare, Ministerul Sănătății ar urma să identifice un sediu și să numească o conducere provizorie a Colegiului profesioniștilor în sănătate, care să pregătească actele normative necesare pentru a pune în aplicare legea.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.