Procesul de amalgamare voluntară – care vizează comasarea localităților cu mai puțin de 3.000 de locuitori – s-a încheiat cu decizii finale în cazul a 63% sau 561 din totalul de 892 de primării existente acum în R. Moldova. Alte 254 de primării urmează să treacă printr-un proces de amalgamare normativă. Supranumită de critici „amalgamare forțată”, această etapă este contestată de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cea mai reprezentativă organizație a administrațiilor locale din țară.
„Nicio localitate cu o populație mai mică de 3.000 de locuitori nu va rămâne neamalgamată”, a declarat, de cealaltă parte, Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, la prezentarea bilanțului, pe 2 septembrie.
Comasarea benevolă urma să se încheie pe 31 iulie, însă termenul a fost extins până pe 31 august printr-un amendament legislativ, pe care CALM l-a calificat drept un „abuz”.
Totodată, autoritățile au anunțat că următoarea etapă a reformei [amalgamarea normativă] se va desfășura pe parcursul acestei toamne și că se vor mai face ajustări până la alegerile locale generale din noiembrie 2027.
Ce roade a dat amalgamarea voluntară
Alexei Buzu susține că reforma va consolida administrația locală, spunând că, în prezent, în R. Moldova există „primari puternici, dar primării slabe”.
776 din cele 892 de primării din țară au o populație sub 3.000 de oameni, configurând un sistem „extrem de fragmentat”. Opt din zece familii care nu au apă la robinet și canalizare trăiesc anume în aceste localități cu puțini locuitori și cu bugete foarte mici.
Până la sfârșitul lunii august, 788 de consilii locale au adoptat 1.226 de decizii privind amalgamarea voluntară, iar numărul total al primăriilor care au inițiat acest proces a atins 85%. Dintre acestea, 561 de primării au ajuns la decizii definitive. „În luna august, aproximativ 150 de primării au reușit să negocieze și să finalizeze procedurile. Este o distribuție destul de echilibrată în toate regiunile țării”, a spus Buzu.
Primăriile comasate vor primi în total 4,5 miliarde de lei din bugetul de stat, prin trei tipuri de stimulente: pentru pregătirea procesului (2026), pentru dezvoltarea infrastructurii (3.000 de lei per locuitor) și post-amalgamare (care va fi acordat noilor primării începând din 2028).
Buzu a oferit și câteva exemple. Clusterul Ungheni, cu 10 primării unificate, va primi 157 de milioane de lei; clusterul Călărași, format din 14 primării – 116 milioane de lei; clusterul Rezina, nouă primării – 85 de milioane de lei și clusterul Râșcani, cu șapte primării – 72 de milioane de lei.
„Banii vor fi investiți într-o infrastructură mai bună și servicii moderne”, a precizat Buzu.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, prezintă rezultatele primei etape a reformei administrației publice locale, Chișinău, 2 septembrie 2026
Cum va decurge amalgamarea normativă
254 de primării vor trece prin procesul de amalgamare normativă, adică vor fi comasate de autoritățile centrale, în consultare cu cele locale. „Am expediat deja notificări, am discutat cu aleșii locali, iar dezbaterile cu cetățenii vor continua în luna septembrie”, a spus Buzu.
În această toamnă, Guvernul urmează să adopte un pachet legislativ care va redefini competențele primăriilor (nivelul I al administrației publice locale) și ale raioanelor (nivelul II) și va contura o nouă hartă administrativă a Republicii Moldova.
Fiecare localitate își va păstra denumirea, chiar dacă va face parte dintr-o altă primărie.
Autoritățile vor avea la dispoziție un an pentru a pregăti tranziția, astfel încât noua structură să fie funcțională după alegerile locale din 2027, când, potrivit așteptărilor, vor rămâne 292 de primării.
„Vom avea mai puține primării, dar mai puternice, mai capabile să accelereze dezvoltarea localităților”, susține Buzu.
Până la alegerile de anul viitor autoritățile trebuie să decidă cum vor fi unificate taxele, bugetele, instituțiile, cum vor arăta noile primării și cum vor funcționa Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor(CUPS). Urmează să fie digitalizate registrele cadastrale, ale patrimoniilor locale și extinsă baza fiscală.
„Impasul temporar” din Găgăuzia
În autonomia găgăuză, procesul de amalgamare nici măcar nu a început, deoarece Adunarea Populară (legislativul local) nu are mandat deplin de mai bine de un an și nu poate aviza deciziile de amalgamare. Guvernul spune însă că este „un impas temporar” și că, după alegerile care vor avea loc în Găgăuzia pe 15 noiembrie, vor fi comasate și primăriile mici din regiune. În autonomia găgăuză sunt 26 de localități, majoritatea dintre care au sub 3.000 de locuitori.
Your browser doesn’t support HTML5
Reforma administrativă, blocată în Găgăuzia
Primari nemulțumiți de reformă
Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) – o asociație ce reunește 700 de primării și consilii raionale, contestă nu atât necesitatea unei reforme administrative, cât metodele prin care Guvernul o realizează.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a spus că autoritățile centrale „lichidează, de fapt, autoguvernarea și reprezentativitatea locală”.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Viorel Furdui, director executiv al CALM
Potrivit lui, la prima etapă, amalgamarea nu a fost cu adevărat voluntară, fiind realizată „sub o presiune administrativă și politică enormă”. Furdui a invocat exemplul Georgiei, unde o reformă administrativă radicală a dus la centralizarea excesivă a puterii. „Toată puterea se va concentra la centru”, crede el.
Referitor la etapa normativă a reformei, Furdui susține că aceasta nu are o bază legală clară și că încalcă autonomia locală. El crede că, pe fondul problemelor social-economice, când țara are nevoie de o coeziune mai mare, reforma guvernării PAS scindează comunitățile.
Autoritățile au respins toate aceste acuzații în reacții anterioare, spunând că reforma va reduce fragmentarea și cheltuielile administrative excesive și va stimula dezvoltarea localităților – primăriile mai mari vor avea bugete mai mari. Reforma este și o cerință a Uniunii Europene în procesul de aderare a R. Moldova la blocul comunitar.
În ceea ce privește administrațiile publice locale de nivelul doi, Alexei Buzu a spus într-un interviu recent pentru Europa Liberă că, după reformă, în R. Moldova vor rămâne „cu siguranță” mai puțin de zece raioane din cele 32 din prezent.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.