Cât de mult credeți că se va accelera realizarea proiectelor mari de infrastructură dacă vor fi coordonate de o singură instituție? Click pentru a participa la un SONDAJ
Noua structură, constituită prin decizie de Guvern pe 30 septembrie, se va numi Instituția Publică „Oficiul pentru Implementarea Proiectelor Strategice de Infrastructură Națională” sau abreviat, IP OIPSIN.
Oficiul urmează să înglobeze 12 unități pentru implementarea proiectelor (UIP), care există acum în subordinea diferitor ministere, dar la prima etapă – doar două.
Premierul Vasile Tofan anunțase încă pe 17 septembrie crearea „Moldova Project” – o structură guvernamentală care să pună în aplicare mai repede proiectele strategice și să coordoneze asistența externă. El a spus atunci că aceasta va fi condusă de Mircea Eșanu, șeful Agenției Servicii Publice și fostul director al Fondului de Investiții Sociale din Moldova. Dar o organizație neguvernamentală, care face caritate pentru familiile sărace din satele Moldovei, poartă deja această denumire.
Inițiativa a fost criticată de o parte a opoziției, care consideră că e risipă de bani publici. Dar premierul Tofan susține că, dimpotrivă, e vorba de o optimizare – în loc de 12 unități va fi doar una.
Pentru început, penitenciarul și spitalele
La ședința Guvernului din 30 septembrie, premierul Vasile Tofan a spus că recomandarea de a crea această structură vine de la „prietenii noștri de la Bruxelles” și că experiența altor state, cum ar fi Muntenegru, arată că proiectele mari de infrastructură pot fi astfel accelerate: „Să nu stăm câte 10 ani să construim un penitenciar sau un spital”.
Tocmai unitățile de implementare a acestor proiecte – pentru construcția penitenciarului din Chișinău și pentru construcția spitalelor regionale Bălți și Cahul – vor fi comasate la prima etapă.
Va urma „un alt val de consolidări”, a spus secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
El a precizat că noua instituție se va ocupa și de implementarea investițiilor prevăzute în Planul de creștere economică, finanțat de UE cu 1,9 miliarde de euro, până în 2027.
Câți angajați și ce buget va avea oficiul
OIPSIN va fi finanțat din bugetul de stat, din donații și granturi ale partenerilor de dezvoltare și instituții financiare internaționale.
Dacă angajații din cele 12 de unități de implementare a proiectelor nu vor putea fi transferați după reorganizare, ei vor fi disponibilizați, spune hotărârea Guvernului.
Instituția va fi condusă de un consiliu, un director și un director adjunct. Va avea cinci servicii: achiziții și managementul contractelor; proiectare și supervizare tehnică a lucrărilor; implementarea proiectelor și monitorizarea lor; economico-financiar și juridic.
În total, va avea 26 de angajați, dintre care șapte șefi și 19 specialiști. Bugetul pentru salarii va fi de 38,5 milioane de lei, cam 83% din cheltuielile anuale, de 46,5 milioane de lei, pentru activitatea oficiului.
Șef de UIP: „Așteptăm și noi”
OIPSIN urmează să preia până la 1 ianuarie 2027 atribuțiile tuturor unităților pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe și interne sau a celor care decurg din acordurile de împrumut sau grant.
Ruslan Surugiu
Solicitat de Europa Liberă, șeful unei astfel de structuri – directorul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii, Ruslan Surugiu, a spus că nu știe prea multe despre viitoarea comasare: „Așteptăm și noi”.
Această unitate, care se ocupă inclusiv de linia electrică Vulcănești-Chișinău, are 29 de angajați. Surugiu spune că fiecare dintre cele cinci proiecte „implementate acum concomitent” are echipa sa, care le cunoaște „logica și specificul”, condițiile convenite cu finanțatorii.
„Faptul că se organizează o nouă instituție nu cred că va schimba numărul persoanelor implicate în proiect, pentru că, oricum, fiecare proiect are nevoie de o echipă aparte”, susține Surugiu.
◉ SONDAJ
Închisoarea de tip european, un proiect „cu barbă”
Cel mai cunoscut proiect care bate pasul pe loc în R. Moldova este cel pentru construcția unei închisori care ar înlocui penitenciarul vechi și supraaglomerat din Chișinău. Ideea a apărut încă în 2008, în perioada guvernării comuniste a lui Vladimir Voronin.
Penitenciarul nr. 13 din Chișinău este o clădire istorică din centrul orașului, iar R. Moldova a plătit până acum despăgubiri de zeci de milioane de euro pentru condițiile „inumane și degradante” de acolo în dosarele pierdute la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).
În 2013, Guvernul anunța că noul penitenciar „de tip european” va costa 44,5 milioane de euro, dintre care 39 de milioane de euro ar reprezenta un împrumut și încă un milion de euro – un grant, ambele de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Contribuția Guvernului era de 4,5 milioane de euro.
Proiectul penitenciarului de la Bubuieci
Noua închisoare trebuia să fie gata în 2018, dar până acum pe terenul destinat construcției, din Bubuieci, o suburbie a capitalei, nu s-a pus nicio cărămidă. În 2019, bugetul proiectului a fost majorat până la aproape 57 de milioane de euro, pentru că prețurile au crescut mult între timp.
În 2022, termenul-limită pentru construcția penitenciarului a fost amânat pentru 2027, iar în 2024 – pentru 31 decembrie 2028. Bugetul a fost majorat din nou, cu 19,1 milioane de euro. Pentru a mai reduce din cheltuieli, Guvernul a decis să micșoreze numărul de locuri în penitenciar – de la 1.536 la 1.050, și să construiască un parc fotovoltaic.
Prin aceeași decizie din 2024, Guvernul a micșorat de la nouă la trei persoane unitatea de implementare a proiectului și a explicat că acesta a întârziat inclusiv din motivul că echipa unității avea „competențe profesionale limitate pentru gestionarea unui proiect de așa anvergură și complexitate”.
Potrivit unui răspuns oferit recent Europei Libere de Ministerul Justiției, între anii 2022 și 2026 în închisoarea neconstruită s-au investit 34,6 milioane de lei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.