Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a anunțat marți, 8 septembrie, că Ministerul de Externe l-a informat pe ambasadorul rus la Budapesta despre decizia de expulzare.
Potrivit ministrului, cei 10 angajați au desfășurat în Ungaria activități „incompatibile cu statutul de diplomat, în conformitate cu Convenția de la Viena”. Autoritățile nu au oferit detalii despre activitățile respective, iar numele și funcțiile celor expulzați nu au fost făcute publice.
„Ungaria își protejează securitatea și suveranitatea”, a scris Orbán într-un mesaj publicat pe Facebook. Ea a precizat însă că decizia nu înseamnă ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia.
„Ungaria intenționează să mențină dialogul necesar, bazat pe respect reciproc și pe respectarea regulilor stabilite”, a adăugat ministrul.
Cu toate acestea, ambasadorul Rusiei la Budapesta, Evgheni Stanislavov, a respins această sugestie.
„Declarațiile lor privind menținerea deschisă a canalelor de dialog cu Rusia și continuarea cooperării pragmatice nu valorează absolut nimic”, a afirmat acesta într-o declarație.
„Această măsură extrem de ostilă reprezintă o escaladare fără precedent și nejustificată din partea Ungariei și va primi un răspuns adecvat”, a adăugat Stanislavov.
Moscova promite represalii
Rusia a reacționat prompt prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova, care a afirmat că răspunsul Moscovei va fi „dur și dureros”, fără să ofere alte detalii.
Zaharova a calificat decizia Budapestei drept rezultatul unui „lobby rusofob” în capitala Ungariei.
Expulzarea celor 10 angajați reprezintă o măsură fără precedent în relațiile recente dintre Ungaria și Rusia.
În contextul invaziei ruse în Ucraina, mai multe state membre ale Uniunii Europene au expulzat diplomați ruși, au închis consulate sau alte instituții rusești, iar Moscova a adoptat la rândul său măsuri similare.
Însă, guvernul de la Budapesta, condus anterior de Viktor Orbán, a evitat astfel de acțiuni. Orbán, care a pierdut puterea în aprilie, după 16 ani de guvernare, a fost unul din cei mai apropiați parteneri europeni ai Kremlinului, menținând relații strânse cu președintele Vladimir Putin, chiar și după invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.
Sub conducerea sa, Ungaria a rămas dependentă de energia rusească, continuând să cumpere petrol și gaze de la Moscova, și a devenit unul dintre principalii contestatari ai politicii UE față de Rusia. Guvernul Orbán a blocat sau a întârziat în repetate rânduri sancțiunile UE împotriva Moscovei și a împiedicat acordarea unui împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Totodată, Ungaria importă 80-90% din petrol și gaze naturale din Rusia, beneficiind de prețuri reduse și de exceptările acordate de UE de la embargou asupra acestor produse.
Ultima expulzare a unui diplomat rus din Ungaria a avut loc în primăvara lui 2018.
Noua putere de la Budapesta schimbă relația cu Moscova
Decizia de acum vine la câteva luni după instalarea, în mai, a noului guvern condus de premierul conservator pro-european Peter Magyar. Budapesta și-a înăsprit în ultima perioadă poziția față de Moscova, criticând atacurile rusești asupra Ucrainei și încetând să mai blocheze adoptarea pachetelor de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei.
Magyar și guvernul său de centru-dreapta au subliniat în repetate rânduri că principalele alianțe ale Ungariei sunt Uniunea Europeană și NATO și că își propun să refacă încrederea în țară, afectată în timpul guvernării lui Orbán.
Într-o audiere parlamentară din luna mai, ministrul de Externe, Anita Orbán, a declarat că Rusia va „rămâne un partener”, dar că relația dintre cele două țări nu poate fi construită pe o „dependență unilaterală”. Ea a adăugat că politica Moscovei reprezintă o provocare de securitate atât pentru Ungaria, cât și pentru Europa.
Ungaria continuă însă să refuze livrarea de arme Ucrainei.
Cu informații de la Reuters și BBC
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.