Rezultatele celui mai recent studiu internațional PISA, anunțate pe 8 septembrie, au arătat că nivelul de competențe al elevilor moldoveni a crescut ușor la științe, dar a scăzut la matematică și la citire. Scorurile au rămas sub cele ale copiilor de 15 ani din țările cu economii dezvoltate, deși diferența s-a redus.
Testarea la lectură – la care elevii din R. Moldova au avut cel mai mic punctaj, a urmărit să verifice nu dacă știu să citească, ci cât de bine pot să înțeleagă și să folosească informațiile din diferite tipuri de texte.
Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare a publicat un set de teste, inclusiv la citire, pentru ca părinții și profesorii să vadă cum sunt evaluate competențele reale de lectură ale copiilor.
Iată câteva exemple.
La unul dintre itemi, elevii au de citit o postare de pe site-ul unei fabrici de lactate, în care se vorbește despre beneficiile laptelui de vacă pentru sănătate, și un articol de presă care susține contrariul.
Alegând una dintre variantele propuse, ei trebuie să răspundă care este scopul acestor texte, care dintre afirmații sunt fapte și care sunt opinii, cu cine sunt de acord și de ce.
Un alt item prezintă un forum – „Forumul Puișor”, în care mai mulți utilizatori discută dacă e bine sau nu să le administreze aspirină puilor răniți.
Elevii trebuie să spună cu ce scop a făcut postarea inițiatoarea discuției, cât de relevante sunt unele intervenții și cine i-a dat cel mai credibil răspuns.
La itemul care testează fluența lecturii, elevii trebuie să decidă repede dacă o propoziție are sau nu sens – dând click pe „Da” sau „Nu”.
De exemplu: dacă „Avioanele sunt făcute din câini” sau „Șase păsări au zburat deasupra copacilor”.
La alte subiecte, elevii au de analizat o postare de pe un blog despre Insula Paștelui și un site al unei organizații fictive pentru protejarea Insulelor Galapagos.
Fetele s-au descurcat mai bine decât băieții
La testarea PISA din 2025 au participat peste 6.000 de elevi de 15 ani din R. Moldova, selectați aleatoriu. Printre ei s-a numărat și Gabriela Bondar, acum elevă în clasa a XII-a la Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni. Atunci când a susținut testarea, avea 15 ani și era în clasa a X-a.
Liceana spune că, pentru ea, întrebările nu au fost complicate și le-a perceput, mai degrabă, ca pe probleme de logică. Proba a durat circa două ore.
Gabriela Bondar, acum elevă în clasa a XII-a la Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni, a participat la testul PISA în 2025
„Era lucru în baza textului. La școală, de obicei, ne învață să folosim formule, să memorăm definiții. Testul PISA a fost mai mult practic. Îmi aduc aminte că era un text despre dinozauri și fosile, încă țin minte imaginea. A fost interesant să citesc despre trecut, despre cum a evoluat planeta”, a povestit Europei Libere eleva.
Gabriela spune că s-a bucurat atunci când a aflat că fetele au avut rezultate mai bune decât băieții la testarea la lectură. Are și o explicație:
„Am observat că fetele din clasă citeau toată lista de lecturi pentru vară, în timp ce băieții ascultau rezumate audio ale cărților. Cred că asta este diferența. Citind, îți dezvolți capacitatea de a prelucra informații, de a înțelege mai multe aspecte, nu la general, dar mai aprofundat”.
Tânăra susține că i-a plăcut experiența și crede că teste similare ar trebui introduse și în programa școlară: „Nu spun să facem chiar la fiecare lecție așa tip de exerciții, însă ideea de a le diversifica este binevenită”.
Cum a avut loc, la modul practic, testarea
Profesoara de fizică Angela Mișco, directoare adjunctă la Liceul „Miron Costin” din Florești, a fost una dintre cele șapte persoane implicate în organizarea testării PISA 2025 în instituție. Ea spune că lucrurile au fost mai serioase chiar decât la examenele de Bacalaureat.
„Mentori de la Chișinău ne-au pregătit pe disciplinele date, ne-au explicat cum să lucrăm, la ce să atragem atenție, cum să-i instruim pe copii – pentru că testarea a fost la calculator, ne-au ajutat să folosim platforma pe care a avut loc”, a spus Europei Libere profesoara.
Aproximativ 42 de elevi din școala ei au participat la PISA. Aceștia au fost selectați aleatoriu și au aflat despre testare cu puțin timp înainte. „Ni s-a dat formularul, iar noi am cerut acordul părinților. Au participat și elevi cu cerințe educaționale speciale. Copiii au fost repartizați în trei săli de clasă. Am avut instrucțiuni foarte clare, iar reprezentanți de la Chișinău au verificat calculatoarele”, povestește Mișco.
Ea susține că testele erau diferite de la elev la elev și cuprindeau mai multe niveluri, iar complexitatea întrebărilor depindea de nivelul la care ajungea fiecare: „Dacă răspundea corect, i se permitea să meargă mai departe. Dacă greșea, primea o altă sarcină de același tip și i se oferea posibilitatea să facă mai multe încercări, pentru a trece la nivelul doi sau trei”.
Indiferent dacă erau la matematică, lectură sau științe, întrebările erau despre situații concrete. „Era, de exemplu, o întrebare care combina elemente de geografie și biologie, despre zborul păsărilor călătoare. Erau prezentate niște trasee, iar elevii trebuiau să explice de ce păsările se deplasează pe un anumit traseu, și nu pe altul”, spune Angela Mișco.
Profesoara a observat că elevii nu înțelegeau întotdeauna ce li se cerea, pentru că nu citeau până la capăt, ci ghiceau. Ea crede că elevii din ziua de azi au nevoie să-și dezvolte gândirea logică, pentru că acum învață multe lucruri mecanic, iar faptul că folosesc intens telefoanele mobile le suprimă creativitatea.
După evaluare, toate informațiile au fost șterse, spune Mișco. Testele au rămas secrete, aceasta fiind cerința internațională.
Ce este evaluarea PISA și unde se situează Moldova
Programul Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA) este un studiu global coordonat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) care măsoară cât de bine sunt pregătiți tinerii de 15 ani pentru viața reală, mai exact, felul în care știu să aplice în situații practice cunoștințele acumulate. Are loc odată la trei ani, fiind evaluate competențele la lectură, matematică și științe.
La evaluarea din 2025, au participat 91 de țări și economii. Sistemele educaționale din Asia au ieșit din nou în fruntea clasamentului general. R. Moldova s-a situat pe locul 59. Cel mai bun rezultat din Europa a fost obținut de Estonia, de unde R. Moldova vrea să cumpere manuale de matematică, să le traducă și să le adapteze.
Rezultatele testării din 2025 arată că, la doi din cei trei indicatori, elevii moldoveni au un nivel mai redus chiar decât în 2022, când nivelul de însușire a materiei a scăzut puternic în urma pandemiei de COVID-19.
La prezentarea rezultatelor, șefa Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, s-a concentrat pe partea pozitivă, arătând că punctajul la științe este cel mai bun atins vreodată de elevii moldoveni, iar decalajul față de media statelor OCDE s-a redus la cel mai mic nivel de până acum.
„Pentru noi, este o radiografiere a sistemului educațional și vom veni cu anumite măsuri. Iată că trebuie să ne gândim la o intervenție și cu referire la lectura pentru băieți”, a spus Ivanov.
Pentru a schimba situația, autoritățile își propun, între altele, să introducă opțional în școli 30 de minute de citire zilnic, să le ofere copiilor cărți atractive încă de la grădiniță și să promoveze lectura.
R. Moldova participă la testarea PISA din 2009.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.