În luna iulie, peste 100 de muncitori din Bangladesh și Nepal au fost găsiți de Inspectoratul General pentru Migrație al Ministerului de Interne locuind în vagoane vechi, în condiții precare, la Băcioi, în municipiul Chișinău.
În urma verificărilor, au fost întocmite 101 procese-verbale, deoarece muncitorii străini nu au anunțat autoritățile că și-au schimbat adresele de reședință.
Audierile organizate atunci în Parlament cu reprezentanții autorităților responsabile au scos la iveală că legislația prevede acum sancțiuni doar pentru străinii care încalcă regimul de ședere în R. Moldova, nu și pentru angajatorii lor.
Ce spun angajatorii și companiile de recrutare?
Comisia parlamentară pentru protecție socială, sănătate și familie a organizat pe 22 septembrie o nouă rundă de audieri publice privind situația muncitorilor străini, pentru a auzi de această dată perspectiva angajatorilor și companiilor de recrutare.
Petru Maleru, reprezentantul unei agenții de recrutare, a spus că una dintre dificultățile cu care se confruntă firma este că procesul de eliberare a vizelor pentru muncitorii din India și din Nepal este greoi, deoarece există un singur consul, la New Delhi.
„Capacitatea de procesare este de maximum 25 de cereri pe zi”, a spus Maleru.
O companie de construcții s-a plâns la audieri că este costisitor să le asigure condiții de trai migranților, în timp ce moldovenii nu reacționează la anunțurile de angajare cu salarii de 20.000 de lei.
„Toate locurile de cazare din cămine sunt ocupate, iar închirierea unui apartament este costisitoare. Nu este rentabil nici să construiești spații modulare, aceleași vagoane. [...] Noi achităm 500 de dolari pentru fiecare persoană recrutată. Ei vin, lucrează o săptămână și înțelegem că nici nu au idee despre construcții, dar banii i-am cheltuit”, a precizat avocatul companiei, Victor Melnic.
Vicepreședinta Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie, Marina Morozova, a spus că, până la sfârșitul anului, vor mai fi organizate și alte ședințe pe subiectul muncitorilor străini, pentru ca legislația să fie îmbunătățită.
Sancțiuni pentru angajatori și reguli clare pentru cazare
La această etapă, comisia a venit cu o serie de recomandări pentru a oferi mai multă claritate și drepturi muncitorilor străini.
De exemplu, în prezent, migranții sunt sancționați dacă stau la o altă adresă decât cea indicată în acte, chiar dacă firma la care lucrează i-a mutat acolo.
Autoritățile propun ca să fie amendați angajatorii care declară adrese false la obținerea vizelor sau permiselor de ședere sau care schimbă locul de trai al muncitorilor fără să anunțe autoritățile.
De asemenea, angajatorii sunt obligați să prezinte doar pe hârtie (un act de proprietate sau un contract de chirie) unde aceștia vor locui, fără ca cineva să verifice în teren dacă spațiul este locuibil sau, dimpotrivă, supraaglomerat și insalubru, așa cum s-a întâmplat și în cazul migranților cazați în vagoane la Băcioi.
Colaj din capturi de ecran de pe un video publicat de Inspectoratul General pentru Migrație al MAI, în care apar migranți care locuiau în vagoane vechi la Băcioi, mun. Chișinău
Un container sau un vagon-dormitor nu poate fi trecut în astfel de acte acum, pentru că nu are un număr cadastral, dar pe viitor ar putea fi autorizate și spațiile provizorii.
Ar urma să fie introduse și niște standarde minime de cazare: un număr maxim de persoane pe metru pătrat de locuință, acces obligatoriu la apă potabilă, încălzire, baie, canalizare și ventilație.
Dacă o firmă vrea să cazeze împreună mai mult de cinci muncitori străini, va fi obligată să obțină un aviz sanitar de la Centrul Național de Sănătate Publică.
De asemenea, agențiile și intermediarii care aduc muncitori străini vor trebui să fie licențiați sau înregistrați oficial, pentru a preveni abuzurile sau promisiunile false făcute migranților.
Acces la medic și o bază de date comună
Muncitorii străini vor trebui să fie înregistrați obligatoriu la medicul de familie din localitatea în care stau. Inspectoratul de Stat al Muncii va primi dreptul să meargă în control la spațiile de cazare oferite de angajatori, nu doar la locurile de muncă.
De asemenea, urmează să fie creată o bază de date unică, la care să fie conectate Poliția de Frontieră, Inspectoratul pentru Migrație, Centrul de Sănătate Publice, Inspectoratul Muncii și Agenția Servicii Publice, astfel încât instituțiile statului să știe în timp real unde locuiește fiecare muncitor și ce condiții are.
În urma acestor recomandări, ministerele de resort ar trebui să scrie proiecte de legi și de hotărâri de Guvern. Modificările ar trebui făcute până în iunie 2027, când intră în vigoare noua lege privind admisia, șederea și supravegherea străinilor în R. Moldova.
Tineri din Bangladesh care muncesc în Chișinău. Aceștia locuiesc în aceeași cameră din căminul UTM.
Câți străini lucrează acum în R. Moldova?
Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) a spus anterior Europei Libere că, în ultimii 3 ani, numărul de solicitări în vederea obținerii dreptului de ședere în R. Moldova în scop de muncă este în creștere, cu circa o mie de la an la an.
La audierile din Parlament din 22 septembrie, șeful IGM, Dumitru Lazăr, a precizat că pe parcursul anului 2025 au fost eliberate 4.200 de permise de ședere provizorii în scop de muncă.
„În acest an, până la 1 septembrie, au fost deja eliberate 6.300 de permise, dar mai avem încă trei luni până la sfârșitul anului. Este o presiune foarte mare pentru colegii care lucrează la IGM”, a declarat Lazăr.
Cei mai mulți dintre muncitorii veniți din țările asiatice lucrează în construcții, în agricultură, la livrări sau în fabrici, pe fondul lipsei acute de forță de muncă în R. Moldova.
Un studiu realizat de Ministerul Economiei arată că economia națională este sub nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene, iar pentru a reduce acest decalaj ar fi nevoie de aproximativ 300.000 de angajați.
Muncitorii străini cu care a discutat Europa Liberă în luna mai au spus că au venit în R. Moldova în căutarea unei vieți mai bune. Majoritatea trimit bani familiilor rămase acasă. Unii speră să câștige aici suficient pentru a-și deschide apoi o afacere în țara lor. Alții vor să facă studii și să rămână în R. Moldova.
Vezi și un reportaj video despre viața muncitorilor asiatici în R. Moldova
Your browser doesn’t support HTML5
Viața muncitorilor asiatici în Moldova
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.