La două săptămâni după ce Serbia a deschis o fabrică de roboți umanoizi și patrupezi proiectați în China, armata sârbă a prezentat câini cibernetici înarmați care au acționat alături de soldați în cadrul unor manevre de amploare.
Exercițiile militare de pe 13 septembrie au urmat promisiunii făcute de președintele sârb Aleksandar Vučić, la 29 august, că dispozitivele de concepție chineză, aflate în serviciul armatei la Belgrad, vor fi prezentate „în termen de 15 zile” de la inaugurarea fabricii din Šabac, în vestul Serbiei.
Câinii-roboți seamănă cu modelul D1 Max Pro, un dispozitiv industrial produs de compania chineză AgiBot, partener al fabricii din Šabac.
Rămâne însă neclar dacă roboții prezentați în timpul exercițiului militar au fost asamblați în Serbia. Armata sârbă nu a răspuns unei întrebări adresate de RFE/RL cu privire la locul în care aceștia au fost produși.
Un câine-robot în timpul exercițiului militar „Victor 2026”.
„Ogarii de oțel” utilizați în exercițiul militar „Victor 2026”, în sud-vestul Serbiei, ar fi fost, potrivit unor surse, înarmați cu rachete antitanc „Wasp” de concepție iugoslavă, puști automate și lansatoare de grenade de 40 mm. Imaginile arată cum roboții patrupezi trag cu arme automate și pătrund într-o clădire de antrenament, în timp ce soldații îi însoțesc în număr mare.
În condițiile în care fabrica de robotică din Šabac își propune să producă anual 3.000 de roboți umanoizi și patrupezi, imaginile de la exercițiul militar au stârnit temerea apariției, în Balcani, a unor adevărate armate de câini-roboți capabili să ucidă. Observatorii consideră însă că un asemenea scenariu este puțin probabil să devină realitate în viitorul apropiat.
„Serbia se va confrunta probabil cu aceleași probleme care au determinat armatele să-și reconsidere adoptarea câinilor-roboți”, a declarat pentru RFE/RL Jared Keller, un expert în tehnologia armamentului din SUA.
„În comparație cu alte platforme fără pilot, roboții patrupezi necesită încă o dezvoltare semnificativă” pentru a depăși problemele legate de fiabilitate și autonomie, a adăugat el.
Roboți patrupezi intrând în clădiri de antrenament în timpul exercițiului militar din Serbia.
Armata ucraineană a beneficiat de o largă mediatizare după ce, în august 2024, a publicat informații despre utilizarea câinilor-robot de către soldații săi. Însă, în cei doi ani care au urmat, roboții au fost rar văzuți pe câmpul de luptă. În aceeași perioadă, dronele terestre cu roți au fost adoptate pe scară largă de trupele de pe linia frontului.
Un reprezentant al Brave1 – inițiativa ucraineană care stă la baza multor inovații de pe câmpul de luptă din țară – a declarat pentru RFE/RL că dronele terestre cu roți „pot fi preferabile [în locul roboților patrupedi] pentru anumite misiuni, datorită capacității lor de încărcare, a autonomiei și a faptului că pot fi utilizate pentru misiuni la distanță mare”.
Brave1 nu a răspuns direct la întrebarea dacă roboții cu patru picioare au fost eliminați treptat din efortul de război al Ucrainei, dar a afirmat că „platformele cu picioare pot oferi avantaje pe teren dificil sau în jurul obstacolelor”.
O dronă terestră Spider ucraineană cu roți, utilizată de armata din această țară, cântărește 50 de kilograme, dar este capabilă să transporte o sarcină utilă de 100 de kilograme. Prin comparație, un robot patruped avansat, cu aceeași greutate ca și drona Spider, este capabil să transporte doar 10 kilograme. Belgradul a afirmat că „robo-câinii” sale au o sarcină utilă maximă de 50 de kilograme.
Câinii-roboți sunt mult mai complecși din punct de vedere mecanic decât dronele cu roți, fiind necesare aproximativ 12 motoare individuale pentru fiecare patruped cibernetic, alături de un set complex de senzori. O astfel de complexitate mecanică epuizează bateriile, crește riscul de avarii și mai adaugă la costul tehnologiei. Roboții patrupezi avansați costă zeci de mii de dolari și ar fi ținte ușoare pentru drone FPV de atac ieftine.
O dronă terestră a armatei ucrainene evacuează un rănit din orașul Drujkivka, din estul Ucrainei, în iulie 2026.
Prezentarea de către Serbia a tehnologiei patrupedelor letale vine pe fondul integrării tot mai intense de către Belgrad a sistemelor avansate de armament chinezesc în arsenalul său militar, inclusiv sisteme de rachete și drone aeriene. Aproape 60% din importurile de armament ale Serbiei în anii 2020-2024 au provenit din China.
Atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite au exprimat o îngrijorare crescândă cu privire la ceea ce Beijingul și Belgradul numesc „prietenia lor de oțel”.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL că „oportunitățile economice viitoare ale Serbiei vor depinde în mare măsură de investițiile, deciziile politice și alegerile de parteneriat pe care le face astăzi”. Purtătorul de cuvânt a îndemnat, de asemenea, Belgradul să aleagă „surse și furnizori de încredere de echipamente și tehnologie de inteligență artificială” și să opteze pentru „parteneri de încredere, precum Statele Unite”.
Keller afirmă că prezentarea publică de către Serbia a roboților patrupezi înarmați ar putea să țină mai mult de imaginea geopolitică decât de o strategie de luptă reală.
„Liderii de rang mediu ies adesea în față cu armament avansat pentru a-și etala priceperea în materie de tehnologie, chiar și atunci când aceste sisteme nu sunt susținute de tactici și doctrine bine definite, care stau la baza operațiunilor din lumea reală”, a spus el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.