Alegerile din Găgăuzia vor avea loc pe 15 noiembrie, însă campania electorală din regiune va începe în zilele următoare. Opt candidați – cinci independenți și trei susținuți de partide politice – și-au depus candidatura până marți, 6 octombrie, ultima zi de înscrieri.
Cu o populație majoritar prorusă, Găgăuzia nu mai are bașcan din august 2025, când Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru sprijinul pe care la acordat rețelei de fraudă electorală a oligarhului fugar Ilan Șor.
Scrutinul are loc, în premieră, cu implicarea Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău, care organizează scrutinul – după o serie de modificări legislative electorale aspru criticate de Comrat.
Sunt și unele reguli noi, cum este obligația ca fiecare candidat să știe atât limba română, cât și găgăuza – o limbă turcică vorbită de peste 100.000 de oameni din autonomie. Astfel, candidații vor trebui să poarte o conversație în ambele limbi cu reprezentanții CEC și să scrie o declarație pe propria răspundere că vorbesc cele două limbi.
Candidații trebuie să aibă 35 de ani împliniți, să fi locuit până la alegeri cel puțin 10 ani în autonomia găgăuză și să prezinte dovada studiilor superioare.
Legea privind statutul juridic al Găgăuziei spune că bașcanul este „persoana oficială supremă a Găgăuziei”, căreia i se subordonează toate autoritățile administrației publice ale autonomiei. Guvernatorul este ales pentru un mandat de patru ani, fiind și membru din oficiu al Guvernului R. Moldova.
Până să le ajungă numele pe buletinele de vot, cei opt pretendenți trebuie să fie admiși de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei. Până la publicarea acestui articol, trei dintre cei opt fuseseră admiși.
Cine sunt, așadar, cei care vor să preia frâiele regiunii în care locuiesc în jur de 4% din votanții din R. Moldova?
Nu vrei să citești totul?Dă click pe candidatul care te interesează.
Fiodor Gagauz,Alexandr Stoianoglo, Cornel Dudnic, Petru Vlah, Oleg Garizan, Ivanna Koksal, Serghei Anastasov, Ivan Cîlcic.
Primul care s-a înscris a fost Fiodor Gagauz. Jurist de profesie, originar din satul Gaidar, Găgăuzia, el este susținut de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM).
„În toate problemele esențiale avem o viziune comună asupra dezvoltării Găgăuziei”, explică Gagauz apropierea de partidul condus de Igor Dodon, politician cunoscut pentru afinitatea față de Moscova.
Fiodor Gagauz, la 1 octombrie, când Consiliul Electoral Central i-a eliberat legitimația de candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei.
Gagauz a fost parlamentar în trei legislaturi, între 2014 și 2025, unde a ajuns mai întâi pe lista PSRM, iar apoi pe cea a Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor. Între 1982 și 2002, potrivit propriului CV, a lucrat în „organele afacerilor interne ale R. Moldova”, inclusiv în funcția de șef al Departamentului de afaceri Interne al Găgăuziei. Mai târziu, a fost și deputat în Adunarea Parlamentară din Găgăuzia.
Din 2006, Gagauz conduce mișcarea „Găgăuzia Unită”, care a jucat un rol important în organizarea referendumului din 2014 din regiune, pentru dreptul autonomiei la autodeterminare și aderarea ei la Uniunea Vamală cu Rusia.
Plebiscitul a fost declarat ilegal de către autoritățile centrale ale R. Moldova, iar Procuratura Generală a pornit atunci un dosar penal pentru samavolnicie.
O investigație recentă a RISE Moldova dezvăluie că, în perioada în care era deputat, Gagauz, prin organizația sa, solicita finanțări pentru biserici din Găgăuzia de la structuri din Rusia. Unele demersuri ajungeau la Moscova cu sprijinul direct al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.
Potrivit portalului Moldova Curată, numele lui Găgăuz a fost invocat și în dosarul mercenarilor racolați în 2014 în regiunea găgăuză pentru a fi instruiți militar în Federația Rusă, pentru ca mai apoi să desfășoare, în R. Moldova, acțiuni similare celor ale forțelor proruse din Donețk și Lugansk.
De la anunțul candidaturii la funcția de bașcan, Gagauz este promovat pe rețelele sociale de Nina Domoglo, activistă a fostului partid „Șor”, care, în ultimii ani, a fost prezentatoare a mai multor instituții media, inclusiv a unor canale cu politică editorială pro-Kremlin asociate oligarhului fugar Ilan Șor.
Al doilea pe buletinul de vot va fi Alexandr Stoianoglo, membru al fracțiunii parlamentare „Alternativa” și fost candidat la funcția de președinte al R. Moldova din partea socialiștilor. Stoianoglo va candida independent.
„Știu bine limitele Parlamentului în a lua decizii la nivel de stat. Această experiență de deputat m-a dus la o concluzie importantă: nu fiecare problemă a Găgăuziei poate fi rezolvată din Parlament”, și-a explicat Stoianoglo decizia de a candida.
Jurist de profesie, născut la Comrat, Stoianoglo încearcă a treia oară să devină guvernator al autonomiei Găgăuzia, după eșecurile din 2006 și 2015.
Deputatul Alexandr Stoianoglo își anunță candidatura pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, 7 septembrie 2026
Și-a început cariera ca ajutor de procuror la Chișinău, a fost șase ani procuror al autonomiei găgăuze, apoi s-a întors în capitală ca adjunct al procurorului general. Între 2009 și 2014 a avut două mandate de deputat, pe lista Partidului Democrat, condus pe atunci de Marian Lupu.
În 2019, după căderea guvernului Maiei Sandu, a fost numit procuror general de Igor Dodon, în urma unui concurs îndelungat și controversat. Mandatul i-a fost marcat de două subiecte sensibile: a refuzat să deschidă un dosar penal pe numele liderului socialist după apariția unui video în care acesta primea o pungă în care s-ar fi aflat bani de la Serghei Iaralov și Vladimir Plahotniuc (cazul a fost preluat ulterior de alți procurori, iar Dodon a ajuns în instanță) și eliberarea lui Veaceslav Platon, condamnat definitiv în 2018, la 18 ani de închisoare.
În 2021, la câteva luni după revenirea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la putere, Stoianoglo a fost reținut și suspendat într-un dosar de abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor și fals în declarații.
Dosarul a pornit de la o sesizare a deputatului PAS Lilian Carp, care susținea că Stoianoglo, în calitate de deputat și președinte al comisiei de securitate, l-ar fi ajutat pe Veaceslav Platon să scape de acuzații penale, înainte ca acesta să fugă din țară.
În 2023, Stoianoglo a fost demis printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu.
El a acuzat însă că dosarele i-au fost intentate doar pentru a-l înlătura de la conducerea procuraturii, iar CEDO a constant că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil când a fost suspendat din funcție, în 2021.
În octombrie 2024, Stoianoglo a pierdut în turul doi al alegerilor prezidențiale în fața Maiei Sandu. Atunci, Ziarul de Gardă a scris că rețele de fraudă electorală coordonate de la Moscova de Ilan Șor ar fi fost mobilizate în favoarea lui, ceea ce șeful său de campanie a negat.
În 2025, a candidat la parlamentare pe lista Blocului „Alternativa”, format din partidele lui Ion Ceban, Marc Tkaciuk și Ion Chicu, și a obținut unul dintre cele opt mandate ale blocului. În aprilie 2026, formațiunile componente au părăsit fracțiunea comună, invocând diferențe de viziune.
Cornel Dudnic
Și fostul deputat democrat Cornel Dudnic – al treilea de pe buletinul de vot – candidează independent pentru funcția de guvernator al Găgăuziei.
Economist de profesie, Dudnic este originar din Vulcănești. A fost sportiv de performanță și membru al lotului național al Republicii Moldova la judo. Între 2013 și 2014 a făcut parte din Comitetul Executiv al Găgăuziei și a condus Direcția dezvoltare regională și construcții a autonomiei.
În 2013, Dudnic s-a alăturat Partidului Democrat din Moldova, iar doi ani mai târziu a ajuns în Parlament, preluând mandatul lăsat de Vladimir Plahotniuc.
La o reuniunea a autorităților găgăuze din 2018, pe când era deputat, a declarat că, în cazul unirii R. Moldova cu România, el va fi „primul care își va lua arma” pentru a apăra autonomia.
Dudnic a fost printre susținătorii referendumului din 2014, declarat neconstituțional de autoritățile de la Chișinău, la care locuitorii Găgăuziei s-au pronunțat pentru autodeterminarea regiunii în cazul pierderii suveranității de către R. Moldova.
În 2020, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) l-a acuzat de conflict de interese deoarece a cumulat funcția de deputat cu cele de vicepreședinte al federației de judo și de administrator al unei firme. I-a fost aplicată atunci interdicția de a ocupa vreo funcție publică pe un termen de trei ani.
Dudnic a contestat actul în instanță, însă a pierdut.
Petru Vlah , jurist de profesie și originar din Comrat, candidează din partea Partidului Politic Noua Opțiune Istorică (NOI). Inițial, pornise în cursă ca independent, spunând că vrea să transforme scrutinul „într-o competiție a soluțiilor, programelor și ideilor de dezvoltare a regiunii” și să-i demaște pe „falșii patrioți”, care ar vrea să folosească Autonomia ca monedă de schimb.
S-a răzgândit și a ales susținerea politică invocând „provocările care se pregăteau împotriva mea, precum și împotriva susținătorilor mei”.
Petru Vlah(dreapta), la depunerea actelor pentru înregistrarea în calitate de candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei din partea Partidului „Noua Opțiune Istorică”.
Vlah are o experiență politică lungă, dar fără o apartenență stabilă. A fost consilier independent în Consiliul Municipal Comrat în perioadele 2003-2008 și 2015-2019, deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei între 2008 și 2010 și deputat în Parlamentul R. Moldova între 2010 și 2014, din partea Partidului Liberal-Democrat.
Deși în mandatul de parlamentar a refuzat să voteze condamnarea regimului totalitar comunist, în 2014 a acceptat ordinul „Gloria Muncii” oferit de președintele de atunci, Nicolae Timofti, pentru contribuția la procesul de asociere a Republicii Moldova la UE.
În 2023, a candidat din nou la funcția de consilier municipal la Comrat, de această dată din partea PLDM, însă fără succes. În august 2025 s-a alăturat „Alianței pentru Unirea Românilor" (redenumită în iunie Partidul Național Conservator European), pe lista căreia a candidat la parlamentarele din septembrie 2025.
Vlah este și om de afaceri. Deține împreună cu soția compania „Nezerant”, care până în 2016 a gestionat una dintre cele două piețe comerciale din Comrat – Piața Bugeac. Potrivit registrelor austriece, în 2023 a achiziționat 55% din ALEANG Projektentwicklungs GmbH, o firmă cu sediul la Viena specializată în vânzări și închirieri imobiliare.
În anii ´90, Vlah a fost, potrivit Ziarului de Gardă, condamnat la cinci ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de sustragere a unor aragazuri, prize și întrerupătoare din depozitul unei companii de construcții. El ar fi stat două luni în detenție.
Jurnaliștii de la portalul Deschide au scris că Vlah și-ar fi falsificat diploma unei școli profesionale din Leningrad pentru a fi admis la Facultatea de Drept din Comrat, informații pe care Vlah a refuzat să le comenteze.
Oleg Garizan , istoric și diplomat de profesie, originar din satul Copceac, candidează ca independent pentru a doua oară, după tentativa nereușită din 2015, când a obținut 5% din voturi.
Oleg Garizan, la 6 octombrie, a depus listele de semnături la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei pentru a fi înregistrat în calitate de candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei.
Când și-a anunțat intenția de candida, Garizan a spus că motivul este „salvarea identității poporului nostru (găgăuz, n.r.)”. El a mai declarat că Găgăuzia trebuie să devină „un șantier, după exemplul Copceacului de astăzi”, și că „găgăuzii nu au o altă patrie în afară de Republica Moldova”.
Garizan și-a început cariera ca profesor de istorie în satul de baștină. În prezent, este primar independent al Copceacului, la al șaselea mandat.
Între 2009 și 2014 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ales pe listele Partidului Comuniștilor (PCRM). Din 2007 este vicepreședinte al Congresului Popoarelor Turcice.
Ivanna Koksal , filologă de profesie, originară din satul Cazaclia, a anunțat după ce s-a înscris în cursa electorală că merge la alegeri „pentru că viitorul Găgăuziei trebuie să-l construim aici, pe pământul nostru, împreună.”
Ivanna Köksal
Koksal are o experiență de aproape un deceniu în politica regională. În 2008, a devenit deputată independentă în Adunarea Populară a Găgăuziei, iar mandatele ei au continuat, cu o pauză de trei ani, până în 2019. În acest interval a fost apropiată de conducerea autonomiei și de mass-media locală: în 2013 a fost numită consilieră pe probleme sociale și mass-media a bașcanului de atunci, Mihail Formuzal, și publica în ziarul în limba găgăuză „Meydan”. Înainte de a fi aleasă în Adunarea Populară, în 2016, a fost redactor-șef al companiei publice de radiodifuziune Teleradio Gagauzia.
În 2018, președintele de atunci, socialistul Igor Dodon, a distins-o cu medalia „Meritul Civic” pentru contribuția la „statornicia politică, economică și culturală” a Găgăuziei și pentru „activitate legislativă intensă”.
Un an mai târziu, cariera ei politică a trecut la nivel național: a fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi consecutive, 2019-2021 și 2021-2025, din partea PSRM.
S-a distanțat de partid înainte de a anunța că vrea să participe la scrutinul din acest an, contrazicându-l pe Dodon, care o prezentase drept candidata socialiștilor la funcția de bașcan, deși ea nu își depusese candidatura și nu ceruse sprijinul partidului.
Serghei Anastasov , inginer-tehnolog și manager, originar din Comrat, candidează și el ca independent. El spune că viitorul autonomiei înseamnă „muncă în comun și rezultate concrete pentru oameni”, nu dispute politice.
Serghei Anastasov
Este primarul municipiului Comrat de 11 ani, la al treilea mandat. A fost ales prima dată în 2015, pe lista Partidului Nostru, condus de Renato Usatîi. În 2019 și-a păstrat funcția cu sprijinul PSRM, condus de Igor Dodon, iar în 2023 a candidat independent și a obținut al treilea mandat.
În iunie 2026, o investigație Cu Sens a arătat că Serghei Anastasov locuiește, contrar legii, de aproape trei decenii, într-o clădire a fabricii de mobilă Goliat-Vita, deținută în cote egale alături de soție. Anastasov a spus că nu are altă locuință și că nu vede o problemă în faptul că locuiește în clădirea firmei.
Investigația a mai arătat că, în declarația pentru 2025, familia sa a indicat o avere de peste 5 milioane de lei, dar nu a declarat sau a declarat inexact unele bunuri și interese. Printre ele sunt firma soției Crazyshelves SRL, acțiunile la Ustalic-Comrat SA, o asociație obștească administrată de soție și jumătate dintr-o casă din Căușeni.
Aspectele semnalate de jurnaliști au ajuns și la ANI, care a refuzat să inițieze controlul averii lui Anastasov, constatând că nu există diferențe substanțiale între veniturile și cheltuielile familiei. Primarul a explicat omisiunile din declarație prin faptul că firmele nedeclarate nu aduc venituri, iar casa din Căușeni nu era încă de facto a soției.
Anastasov a fost vizat și de anchete penale. În decembrie 2018, Procuratura Anticorupție l-a citat la audieri, într-un dosar legat de plata unor adaosuri la salariu pentru angajații primăriei. Consiliul municipal a susținut că plățile au fost legale și a cerut încetarea urmăririi penale. Primarul a numit dosarul „făcut la comandă” și a spus că a fost clasat înainte de alegerile parlamentare din 2019.
Ivan Cîlcic, candidatul Partidului Popular Găgăuz
Ivan Cîlcic , inginer mecanic de profesie, originar din Suhumi (Georgia) și stabilit la Comrat, este candidatul Partidului Popular Găgăuz la funcția de bașcan.
Nominalizarea a fost anunțată de liderul formațiunii, Nicolai Dudoglo, care l-a prezentat drept „candidat al poporului” și a propus celorlalți lideri politici din Găgăuzia să înceapă un dialog despre o posibilă unire în jurul candidaturii lui Cîlcic.
Cîlcic este vicepreședintele Partidului Popular Găgăuz. În 2021 a candidat pentru un mandat în Adunarea Populară, dar a obținut doar 8% din voturi. În declarația depusă atunci la comisia electorală a regiunii a indicat că are venituri de la Întreprinderea cooperatistă „Angrocoop” din Comrat.
În 2024, Cîlcic a participat la un miting la Comrat organizat de Mihail Vlah, consilierul bașcanei Evghenia Guțul. Vlah a fost reținut după ce, într-o postare pe Facebook pe care a numit-o greșeală de tipar, a îndemnat la uciderea uciderea Maiei Sandu și a lui Igor Dodon.
La mitingul de atunci, Ivan Cîlcic spunea că „noi suntem stăpâni aici – autoritățile autonome și poporul găgăuz”.
În aceeași zi cu alegerile pentru funcția de bașcan, pe 15 noiembrie, locuitorii autonomiei își vor alege și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei. Până marți, 6 octombrie, 133 de persoane au depus cereri pentru a fi înregistrați în cursă.
Doar 40 dintre eu sunt susținuți de partide, restul candidează independent.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te