Președintele american Donald Trump a declarat că cei doi negociatori-cheie desemnați de el să medieze încheierea războiului merg în acest weekend la Moscova și Kiev cu o propunere menită să deblocheze impasul din negocierile de pace.
„Aduc cu ei o propunere pentru a pune capăt războiului”, le-a spus Trump jurnaliștilor la Casa Albă, pe 4 septembrie, adăugând: „I-am trimis acolo să vadă dacă putem rezolva ceva; s-ar putea să avem șanse mari de reușită”.
Răspunzând îngrijorărilor tot mai mari din Occident că președintele rus Vladimir Putin ar putea ataca un stat membru NATO pentru a testa alianța, Trump a spus că nu crede că liderul de la Kremlin plănuiește o asemenea mișcare.
„Vorbesc cu el. Îl cunosc foarte bine. Putin nu urmărește să atace teritoriul NATO”, a declarat președintele american.
Zelenski a spus că emisarii americani sunt așteptați la Kiev duminică, 6 septembrie. El a adăugat că echipa americană l-a informat că Witkoff și Kushner vor merge mai întâi la Moscova, sâmbătă.
Anterior, un oficial american confirmase pentru Europa Liberă deplasarea celor doi la Moscova și Kiev „în următoarele zile”.
Jared Kushner și Steve Witkoff, emisarii speciali ai președintelui Donald Trump.
Zelenski cere suspendarea atacurilor aeriene
Zelenski a dat asigurări că forțele ucrainene „vor asigura funcționarea normală a spațiului aerian al Rusiei, astfel încât negociatorii să poată ajunge în siguranță”, cerând Moscovei să procedeze la fel.
„Din partea noastră nu vor exista lovituri aeriene, iar Rusia trebuie, de asemenea, să se abțină de la lansarea de atacuri aeriene pe toată durata necesară acestor negocieri”, a spus Zelenski vineri.
În aceeași zi, o dronă rusească a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei, SBU, o instituție responsabilă direct de securitatea emisarilor americani pe durata vizitei lor.
„Drona a vizat direct biroul șefului serviciului de securitate din acea clădire”, a scris Zelenski pe Telegram, precizând că șeful SBU, Oleksandr Poklad, nu se afla în birou în momentul atacului.
Înainte de a cere un armistițiu aerian, Zelenski a declarat că i-a ordonat lui Poklad să răspundă acțiunilor rusești „adecvat, vizibil și, dacă este posibil, în oglindă, atunci când toate pregătirile vor fi gata”.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că cel puțin șapte persoane au fost rănite în atac. Măsurile stricte de securitate din jurul complexului au împiedicat jurnaliștii să vadă amploarea distrugerilor. Imediat după atac, deasupra centrului capitalei ucrainene s-a ridicat o coloană densă de fum negru.
Experții văd o „escaladare”
Heather A. Conley, cercetătoare principală la American Enterprise Institute (AEI) și fostă asistentă adjunctă a secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, consideră că atacul semnalează o intensificare a ofensivei aeriene a Kremlinului împotriva Ucrainei.
„A fost o escaladare clară din partea Rusiei, venită pe fundalul a șase zile de bombardamente intense”, a explicat ea pentru Europa Liberă.
„Cred că își accelerează eforturile exact în momentul în care constată că dronele ucrainene și așa-numitele sancțiuni la mare distanță produc un impact semnificativ pe teritoriul Rusiei.”
Conley a subliniat că lovitura „contrazice flagrant” declarațiile făcute cu o zi înainte de Putin, prin care sugera că este din nou deschis la negocieri.
La rândul său, Tressa Guenov, fostă oficială de rang înalt la Pentagon și în Departamentul de Stat, a declarat pentru RFE/RL că „atacul diurn lansat de Rusia asupra sediului SBU din Kiev face parte dintr-o spirală a escaladării și dintr-un val tot mai intens de lovituri asupra capitalei”.
„Ne putem imagina că Moscova a avut mereu în plan astfel de ținte ce țin de SBU, dar lovirea sediului central demonstrează astăzi că Rusia este dispusă să forțeze noi limite într-un context diplomatic incert.”
„Pentru Ucraina, acest atac demonstrează încă o dată de ce are nevoie urgentă de rachete interceptoare pentru apărarea antiaeriană”, a adăugat Guenov, în prezent cercetătoare la Scowcroft Center for Strategy and Security din cadrul Atlantic Council.
Atac pe fundalul unor schimburi de focuri în stradă
Loviturile au avut loc la două zile după un schimb armat de focuri izbucnit chiar pe străzile capitalei între SBU și serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR).
Incidentul a avut loc pe 2 septembrie, însă detaliile și motivele exacte ale acestei răfuieli armate rămân deocamdată neclare.
Zelenski a reacționat prompt, demițându-i pe 3 septembrie pe adjuncții celor două agenții și avertizând că „ambele structuri trebuie trase la răspundere”. Anterior, el catalogase schimbul de focuri drept „rușinos”.
Loviturile din 4 septembrie asupra clădirii SBU marchează continuarea campaniei de atacuri diurne lansate de forțele ruse asupra Kievului și a împrejurimilor sale – după patru ani de lovituri nocturne aproape zilnice. Atacurile survin într-un moment în care ofensiva terestră a Rusiei în estul Ucrainei bate pasul pe loc, ambele părți suferind pierderi grele.
O nouă tentativă diplomatică
Vizita delegației americane vine după ce, pe 25 august, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit la Moscova cu șefii serviciilor ruse de informații și securitate. Agenția centrală de spionaj a SUA nu a făcut publică întreaga agendă a discuțiilor, însă Kremlinul a precizat că Ratcliffe nu a avut o întrevedere cu Putin.
Potrivit informațiilor disponibile, Ratcliffe i-ar fi avertizat pe oficialii ruși împotriva oricărei tentative de a ataca sau testa NATO, insistând în mod special pe securitatea statelor baltice – Estonia, Letonia și Lituania.
Heather A. Conley (AEI) atrage însă atenția că pașii următori ai politicii Washingtonului față de acest conflict rămân greu de anticipat:
„Nu este deloc clar dacă Statele Unite sunt dispuse să exercite mai multă presiune asupra Rusiei”, a punctat ea, menționând incertitudinile din jurul proiectului de lege privind noile sancțiuni împotriva Rusiei, blocat în Congresul SUA, precum și lipsa unei decizii privind acordarea licențelor pentru producerea de rachete Patriot în Ucraina.
„În acest moment persistă o lipsă totală de claritate privind strategia pe care intenționează să o urmeze Washingtonul”, a conchis experta.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.