Linkuri accesibilitate

Zeci de persoane, inclusiv doi jurnaliști RFE/RL, au fost ținta programelor spyware Pegasus în Armenia

Virusul Pegasus a facilitat spionarea a sute de persoane din Armenia și Azerbaidjan.

O investigație comună la care au participat cercetători de la mai multe organizații de monitorizare a internetului și asociații pentru apărare a drepturilor omului a dezvăluit că peste douăzeci de personalități publice din Armenia, inclusiv doi jurnaliști de la Radio Free Europe/Radio Liberty cu sediul la Erevan, precum și sute de numere de telefon din Azerbaidjan, au fost vizate de programul-spion Pegasus.

Grupul israelian NSO a ajuns în centrul unei ample controverse după ce un consorțiu media internațional a anunțat în iulie 2022 că programul spyware Pegasus a fost folosit în încercări de piratare a smartphoneurilor aparținând a zeci de actuali sau foști lideri mondiali, jurnaliști, activiști pentru drepturile omului și directori din aproximativ 50 de țări.

Investigația comună a fost realizată împreună cu Laboratorul de securitate al Amnesty International, Access Now, organizația canadiană de supraveghere a internetului Citizen Lab, CyberHUB-AM și cercetătorul independent în domeniul securității mobile Ruben Muradyan. În raportul privind ancheta, publicat la 25 mai, se arată că dovezile indică conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan privind regiunea separatistă Nagorno-Karabah ca fiind motivul tentativelor de spionaj între octombrie 2020 și decembrie 2022.

Ancheta nu acuză oficial Azerbaidjanul de infracțiuni cibernetice, dar anchetatorii au remarcat că programul Pegasus a fost folosit „pe scară largă” de această țară pentru a viza „o gamă largă de jurnaliști”.

„Această investigație evidențiază natura gravă a amenințărilor cu spyware care se răsfrâng asupra societății civile din Armenia și Azerbaidjan”, a afirmat Donncha O Cearbhaill, șeful Laboratorului de securitate al Amnesty International. „Autoritățile trebuie să înceteze să se străduiască să înăbușe libertatea de exprimare și să întreprindă o anchetă independentă și transparentă privind atacul cu Pegasus descoperit în ambele țări", a adăugat el.

Frig și penurie | Criza continuă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah

Un cuplu plimbându-se într-o seară cețoasă, pe o stradă din Stepanakert, cel mai mare oraș din Nagorno-Karabah, 15 decembrie 2022. Locuitorii acestei regiuni separatiste din Azerbaidjan sunt, în mare parte, armeni de etnie. Este începutul blocadei din Coridorul Lacin, singura legătură terestră între această zonă și Armenia.
1/15 Un cuplu plimbându-se într-o seară cețoasă, pe o stradă din Stepanakert, cel mai mare oraș din Nagorno-Karabah, 15 decembrie 2022. Locuitorii acestei regiuni separatiste din Azerbaidjan sunt, în mare parte, armeni de etnie. Este începutul blocadei din Coridorul Lacin, singura legătură terestră între această zonă și Armenia.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Blocada a fost organizată de persoane care pretind a fi activiști de mediu din Azerbaidjan. Ei susțin că Armenia a efectuat ilegal activități miniere în Nagorno-Karabah. Activiștii sunt susținuți de autoritățile azere.
2/15 Blocada a fost organizată de persoane care pretind a fi activiști de mediu din Azerbaidjan. Ei susțin că Armenia a efectuat ilegal activități miniere în Nagorno-Karabah. Activiștii sunt susținuți de autoritățile azere.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Blocada punea în pericol aprovizionarea cu alimente, medicamente și combustibil a celor 120 000 de locuitori din Nagorno-Karabah. Mii de armeni au ieșit în stradă în Stepanakert la 25 decembrie pentru a protesta împotriva Azerbaidjanului.
3/15 Blocada punea în pericol aprovizionarea cu alimente, medicamente și combustibil a celor 120 000 de locuitori din Nagorno-Karabah. Mii de armeni au ieșit în stradă în Stepanakert la 25 decembrie pentru a protesta împotriva Azerbaidjanului.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Armeni la manifestație, cu un afiș pe care scrie &bdquo;Putin! Ține-te de cuvânt!&rdquo; . Manifestanții protestează în fața forțelor de menținere a păcii rusești, la un punct de control din afara orașului Stepanakert pe 27 decembrie.<br />
<br />
&nbsp;
4/15 Armeni la manifestație, cu un afiș pe care scrie „Putin! Ține-te de cuvânt!” . Manifestanții protestează în fața forțelor de menținere a păcii rusești, la un punct de control din afara orașului Stepanakert pe 27 decembrie.

 
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Rusia a trimis 2000 de oameni ca trupe de menținere a păcii&nbsp;pentru a asigura astfel deschiderea coridorului Lacin, în cadrul unui acord negociat de Moscova pentru a pune capăt conflictului din 2020.
5/15 Rusia a trimis 2000 de oameni ca trupe de menținere a păcii pentru a asigura astfel deschiderea coridorului Lacin, în cadrul unui acord negociat de Moscova pentru a pune capăt conflictului din 2020.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Un bărbat privește într-o oglindă lângă o casă incendiată de etnicii armeni care au evacuat satul Cerektar din Nagorno-Karabah, la 14 noiembrie 2020. În conformitate cu termenii acordului, armenii trebuiau să părăsească anumite părți din Nagorno-Karabah.<br />
&nbsp;
6/15 Un bărbat privește într-o oglindă lângă o casă incendiată de etnicii armeni care au evacuat satul Cerektar din Nagorno-Karabah, la 14 noiembrie 2020. În conformitate cu termenii acordului, armenii trebuiau să părăsească anumite părți din Nagorno-Karabah.
 
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Militarii azeri păzesc un punct de control&nbsp; de-a lungul coridorului Lacin. Armenia susține că protestele sunt orchestrate de Azerbaidjan, iar Statele Unite au cerut autorităților de la Baku să ridice blocada.<br />
<br />
&nbsp;
7/15 Militarii azeri păzesc un punct de control  de-a lungul coridorului Lacin. Armenia susține că protestele sunt orchestrate de Azerbaidjan, iar Statele Unite au cerut autorităților de la Baku să ridice blocada.

 
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Clienți într-un magazin alimentar aproape gol din Stepanakert, pe 7 ianuarie. După mai bine de o lună de blocadă, locuitorii din Nagorno-Karabah au declarat pentru RFE/RL că se înregistrează o criză acută de alimente, medicamente și combustibil.
8/15 Clienți într-un magazin alimentar aproape gol din Stepanakert, pe 7 ianuarie. După mai bine de o lună de blocadă, locuitorii din Nagorno-Karabah au declarat pentru RFE/RL că se înregistrează o criză acută de alimente, medicamente și combustibil.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Elevi încâlzindu-se în jurul unei sobe, într-o școală din Stepanakert.
9/15 Elevi încâlzindu-se în jurul unei sobe, într-o școală din Stepanakert.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Cupoanele de alimente ale unei familii din Stepanakert. Autoritățile locale armene au introdus un sistem de raționalizare la 20 ianuarie, care acoperă orezul, pastele, hrișca, zahărul și uleiul de floarea-soarelui.
10/15 Cupoanele de alimente ale unei familii din Stepanakert. Autoritățile locale armene au introdus un sistem de raționalizare la 20 ianuarie, care acoperă orezul, pastele, hrișca, zahărul și uleiul de floarea-soarelui.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Doi băieți se încălzesc lângă o sobă pe 18 ianuarie. De asemenea, autoritățile au ordonat închiderea școlilor din cauza lipsei de gaz și electricitate.
11/15 Doi băieți se încălzesc lângă o sobă pe 18 ianuarie. De asemenea, autoritățile au ordonat închiderea școlilor din cauza lipsei de gaz și electricitate.
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Șoferii fac coadă la benzină în Stepanakert. De asemenea, Azerbaidjanul a întrerupt când și când aprovizionarea cu gaz a regiunii Nagorno-Karabah - cel mai recent la 21 ianuarie.<br />
&nbsp;
12/15 Șoferii fac coadă la benzină în Stepanakert. De asemenea, Azerbaidjanul a întrerupt când și când aprovizionarea cu gaz a regiunii Nagorno-Karabah - cel mai recent la 21 ianuarie.
 
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
O femeie și fiul ei iau cina la lumina lumânărilor în casa lor din Stepanakert.<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
&nbsp;
13/15 O femeie și fiul ei iau cina la lumina lumânărilor în casa lor din Stepanakert.





 
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Un băiat acasă în Stepanakert pe 18 ianuarie<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
&nbsp;
14/15 Un băiat acasă în Stepanakert pe 18 ianuarie





 
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Două femei în vârstă se încălzesc lângă un radiator în Stepanakert.<br />
<br />
&nbsp;
15/15 Două femei în vârstă se încălzesc lângă un radiator în Stepanakert.

 
La doi ani după ce Azerbaidjanul și Armenia au pus capăt unui război care a ucis aproximativ 7000 de persoane, cresc din nou tensiunile dintre cele două țări din pricina disputelor legate de o șosea de 6 kilometri cunoscută sub numele de Coridorul Lacin. Blocarea drumului de către Azerbaidjan a dus la criză alimentară și energetică în zonele din Nagorno-Karabah, care sunt locuite în majoritate de etnici armeni.
Afișează mai mult Mai puțin
Secvența anterioară
Secvența următoare

Armenia și Azerbaidjanul se află de zeci de ani în conflict din cauza Nagorno-Karabah. Aproximativ 30 de mii de persoane au fost ucise în războiul de la începutul anilor 1990, care a lăsat etnicii armeni sub controlul regiunii cu populație predominant armeană și a șapte districte adiacente din Azerbaidjan.

Decenii de discuții mediate la nivel internațional nu au reușit să ducă la o soluție diplomatică, iar conflictul mocnit a dus la un alt război în 2020, în care au fost uciși aproape șapte mii de soldați de ambele părți.

Ancheta comună a început în Armenia când gigantul tehnologic Apple a trimis notificări utilizatorilor în noiembrie 2021, avertizându-i că ar putea fi ținta unor programe de spionaj susținute de stat.

Ancheta a relevat că Karlen Aslanyan și Astghik Bedevyan de la serviciul armean al RFE/RL s-au numărat printre cei vizați în contextul conflictului din Nagorno-Karabah. Printre alte persoane vizate se numără apărători ai drepturilor omului, jurnaliști și oficiali. „Nu este întâmplător dat fiind că jurnaliștii din serviciul nostru armean care au fost ținta programului spion Pegasus sunt bine cunoscuți pentru reportajele lor dure”, a declarat Jamie Fly, președinte și director executiv al RFE/RL. „Sunt indignat de această încălcare grosolană a vieții lor private și nutresc suspiciuni puternice că guvernul din Azerbaidjan este responsabil. Le sunt recunoscător partenerilor noștri pentru ajutorul acordat,” a adăugat el.

Războiul de șase săptămâni din 2020 - în care Azerbaidjanul a recâștigat toate zonele controlate de armeni în afara Nagorno-Karabahului, precum și bucăți de teritoriu din interiorul regiunii autonome din epoca sovietică - s-a încheiat cu o încetare a focului mediată de Rusia, în cadrul căreia Moscova a desfășurat aproximativ două mii de soldați pentru a servi ca pacificatori.

Prim-ministrul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliyev se întâlnesc astăzi, 25 mai, la Moscova, în încercarea de a ajunge la un acord de pace final.

​
XS
SM
MD
LG