R. Moldova ar putea obține în această toamnă o recoltă de struguri de 285 de mii de tone, față de 259 de mii de tone anul trecut, spune pentru Europa Liberă Andrian Digolean, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).
Însă producătorii de vin se tem că tendința globală de scădere a consumului de vin ar putea să le afecteze afacerea și mizează pe noi piețe – precum Nigeria, Ghana sau Coasta de Fildeș.
Scăderile încep deja să se simtă: în primele șapte luni ale acestui an, cantitatea de vin exportată a scăzut cu aproximativ 25%. Până pe 31 iulie, R. Moldova a exportat 61 de milioane de litri de vin, în valoare de 116 milioane de dolari, spune secretarul de stat Andrian Digolean.
Fenomenul scăderii consumului este legat, în principal, de reorientarea generației tinere către alte tipuri de băuturi, spune pentru Europa Liberă Sorin Maslo, directorul Combinatului „Cricova” – unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Moldova.
„În cazul nostru, vinurile spumante sunt singurele aflate pe un trend pozitiv, în timp ce consumul de «vinuri liniștite» scade.”
Organizația Internațională a Viei și Vinului estima că, în 2025, consumul de vin din Europa a scăzut cu aproximativ 3% față de 2024 și cu aproape 7% față de media ultimilor cinci ani.
În aceste condiții, producătorii locali moldoveni încearcă să se reorienteze.
Directorul Combinatului „Cricova”, Sorin Maslo, spune că întreprinderea încearcă să crească consumul prin intermediul turismului vitivinicol.
„Cricova” – situată în apropierea Chișinăului – este cunoscută pentru galeriile sale subterane de 120 de kilometri. Într-un an, prelucrează în jur de 7-8 mii de tone de struguri, din care produce peste 6 milioane de litri de vinuri și spumante.
„În general, producem și vindem cam 10 milioane de sticle de vin, însă avem și stocuri de vinuri «trecătoare din an în an», în special fiind vorba despre vinurile roșii și spumantele clasice”, spune Sorin Maslo.
Compania controlată de stat deține o cotă de piață de peste 70% pe segmentul vinurilor spumante.
Sorin Maslo are „așteptări optimiste” pentru acest an „atât cantitativ, cât și calitativ”, chiar dacă podgoriile au fost afectate de înghețuri timpurii.
Moldova a exportat 117 milioane de litri de vin în 2025, în valoare de 220 de milioane de dolari. Țara se situează pe locul 14 în topul exportatorilor globali de vinuri.
Africa, o destinație nouă pentru vinurile din Moldova
Piața principală pentru exporturile de vin moldovenesc rămâne cea europeană (61%), urmată de piața țărilor CSI și continentul african (6%), țările asiatice (3%) și continentele americane (4%).
„În top 10 țări în care Moldova își exportă vinurile au apărut destinații noi, precum Nigeria, care se află pe locul trei, cu importuri de 4 milioane de dolari în doar șapte luni, sau Ghana, aflată pe locul 9”, spune Digolean.
Pentru combinatul „Cricova”, Africa a devenit de asemenea o direcție nouă și promițătoare. Sorin Maslo confirmă că a efectuat deja livrări în Ghana și Nigeria.
„Vinul moldovenesc le este pe plac, iar Africa este piața cu cea mai mare tendință de creștere a consumului.”
Totuși, principala piață de export pentru „Cricova” rămâne cea a Uniunii Europene, geografia vânzărilor companiei cuprinzând în jur de 40 de țări.
„Cricova” vinde aproximativ jumătate din producție pe piețele externe, iar restul pe piața locală, care însumează un consum anual de circa 13 milioane de sticle, potrivit unor estimări.
Noi tendințe în viticultură
Andrian Digolean spune că, dacă în anii precedenți cele mai solicitate erau vinurile roșii, în prezent tot mai mulți consumatori își îndreaptă atenția către cele albe și spumante.
În prezent, până la 65% din producția moldovenească este formată din vinuri albe și spumante, iar restul din vinuri roșii și rose.
Tot mai solicitate sunt și vinurile cu un grad redus de alcool sau cele fără alcool.
Producătorii își reorientează din mers tehnologiile. Cei care dețin plantații de struguri roșii încep să aplice tot mai des metoda „vinificării în alb” – procedeu tehnologic prin care se produc vinuri albe prin separarea rapidă a mustului de boabe și pielițe înainte de fermentare.
Digolean subliniază că în Moldova se pune un accent deosebit pe soiurile locale (Fetească Neagră, Rară Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală, Viorica și Floricica), acesta fiind, potrivit lui, un avantaj competitiv al țării.
O industrie mică, dar printre liderii globali
Suprafața plantațiilor de viță-de-vie din Moldova depășește 110 mii de hectare, însă aproximativ 5.000 de hectare sunt cultivate cu soiuri neacceptate pentru producția de vinuri în UE. Producția vitivinicolă este delimitată în patru regiuni geografice protejate.
În „Registrul Vitivinicol” al R. Moldova figurează peste 260 de producători mari și mici.
R. Moldova produce în medie între 120 și 180 de milioane de litri de vin pe an, iar sectorul asigură aproximativ 3% din Produsul Intern Brut (PIB).
Țara se află în top 20 al producătorilor mondiali, iar vinurile reprezintă circa 8% din totalul exporturilor moldovenești.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
