Vitalina Prening, o elevă rusă în vârstă de 16 ani, a fost acuzată recent de planificarea unui atac terorist, apartenență la o organizație teroristă și participarea la antrenamente teroriste, potrivit presei ruse.
Originară din orașul Novosibirsk, Prening a fost inclusă pe lista neagră a teroriștilor din Rusia pe 10 august, deși detaliile acuzațiilor aduse împotriva ei rămân neclare.
Pe rețelele de socializare, cei care o cunosc pe Prening au descris-o ca pe o tânără talentată care desena, cânta, practica dansul de societate și participa la evenimente publice sponsorizate de stat.
Cazul Prening nu este singular. Sute de adolescenți ruși au fost acuzați de terorism, sabotaj, extremism sau trădare de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, în 2022.
Activiștii pentru drepturile omului spun că arestarea și încarcerarea minorilor fac parte dintr-o campanie tot mai intensă de reducere la tăcere a disidenței în timpul războiului.
„O intensificare a represiunii”
Organizația de asistență juridică din exil „Pervîi Otdel” (Primul Departament), care apără cetățenii ruși acuzați de trădare și spionaj, a afirmat într-un raport din iulie că cel puțin 779 de minori figurează în registrul rus al persoanelor suspectate de terorism și extremism. Aproape 97% din aceștia au fost înscriși după anul 2022.
Lista include nu doar persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni, ci și pe cele desemnate oficial ca suspecți sau care fac obiectul unor acuzații active.
Grupul pentru drepturile omului „Memorial”, interzis în Rusia, a declarat că cel puțin 124 de minori ruși se confruntă în prezent cu acuzații penale din motive politice.
Organizațiile pentru drepturile omului afirmă că un număr tot mai mare de minori sunt urmăriți penal în temeiul unor legi controversate privind terorismul și extremismul, procesele desfășurându-se adesea cu ușile închise.
Cazurile variază de la activismul împotriva războiului și criticile online la adresa autorităților până la acuzațiile conform cărora adolescenții ar fi fost recrutați de serviciile de informații ucrainene prin intermediul rețelelor de socializare pentru a comite acte de sabotaj și terorism pe teritoriul rus.
Serghei Davidis, șeful unui proiect al organizației „Memorial” de sprijinire a deținuților politici, a declarat pentru RFE/RL că războiul a intensificat represiunea politică în Rusia.
„Statul manifestă o activitate represivă mult mai intensă într-o situație de război”, a spus Davidis.
Arestat pentru distribuirea de fluturași
Printre minorii prinși în această campanie de represiune se numără Arsenii Turbin, care avea 15 ani când a fost arestat, în 2023.
Turbin distribuise fluturași în care îl critica pe președintele Vladimir Putin, crease un canal pe Telegram numit „Rusia Liberă” și se fotografiase cu un steag alb-albastru-alb folosit de protestatarii anti-război ruși.
Mama sa, Irina Turbina, a declarat că fiul ei le-a spus deschis anchetatorilor că el considera Rusia agresorul în acest război.
În 2024, un tribunal rus l-a condamnat pe Turbin la cinci ani de închisoare, într-un proces cu ușile închise. Doi ani mai târziu, autoritățile au deschis un alt dosar împotriva adolescentului, acuzându-l de participare la tulburări în colonia penală în care se afla.
Se crede că cel mai tânăr adolescent înscris în prezent pe lista teroriștilor și a extremiștilor din Rusia este Ivan Maltsev, în vârstă de 14 ani. El a fost acuzat că a încercat să dea foc unei mașini de poliție. Tatăl său a negat acuzațiile aduse fiului.
Malțev, din orașul siberian Barnaul, a împlinit 14 ani în iunie – vârsta minimă de la care, în Rusia, poate fi angajată răspunderea penală pentru infracțiuni grave, inclusiv terorism.
„O atmosferă de frică”
Activiștii pentru drepturile omului acuză serviciile de securitate ruse că folosesc tactici provocatoare împotriva minorilor.
„Ei îi împing pe tineri să formeze un fel de grup, să scrie declarații dure, îi provoacă. De exemplu, scriu ceva în comentarii astfel încât să fii practic obligat să răspunzi”, a declarat pentru RFE/RL Dmitri Zair-Bek, șeful organizației „Pervîi Otdel”.
Potrivit lui Zair-Bek, reprezentanții serviciilor de securitate îi „conduc” apoi pe tinerii vulnerabili spre comiterea unei fapte care poate fi încadrată oficial drept infracțiune, oferindu-le astfel anchetatorilor motiv pentru deschiderea unui dosar penal.
„Este monstruos că sunt persecutați copii și adolescenți pentru lucruri pentru care nu ar trebui să fie persecutați în niciun caz”, a spus Zair-Bek, referindu-se la „glume nechibzuite” pe rețelele de socializare, mesaje postate pe forumurile școlare și discuții purtate în jocuri pe calculator.
Olga Romanova, șefa organizației pentru drepturile civile „Rusia din spatele gratiilor” („Русь Сидящая”), a declarat pentru RFE/RL că secretizarea dosarelor de terorism le permite serviciilor de securitate ruse să-și mărească rata condamnărilor.
„Dosarele de terorism – anchetele și procesele - sunt complet închise”, a spus Romanova. „Se presupune că sunt informații clasificate, așa că ei nu trebuie să dovedească nimic.”
Zair-Bek consideră că numărul tot mai mare de dosare are și un scop mai larg: crearea unui climat de frică.
„Întreaga atmosferă de teamă, creată inclusiv prin deschiderea în masă a dosarelor pentru terorism și extremism, este legată de faptul că, în epoca noastră, în secolul XXI, represiunea funcționează doar atunci când este în permanență intensificată”, a spus el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.