Summit la Kiev de Ziua Independenței Ucrainei. Maia Sandu îl decorează pe Zelenski și primește Ordinul Cneaghinei Olga

Cum apreciați implicarea Republicii Moldova în sprijinirea Ucrainei? Click pentru a participa la un SONDAJ

Distincția i-a fost acordată pentru merite personale deosebite în consolidarea cooperării dintre cele două state și pentru sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precizează un comunicat al președinției moldovene.

Sandu a declarat că primește distincția în numele cetățenilor Republicii Moldova, amintind că, în primele zile ale războiului, familii din Moldova „și-au deschis ușile și inimile” pentru femeile și copiii ucraineni care fugeau din calea bombardamentelor.

Distincția acordată Maiei Sandu a fost unul dintre momentele vizitei mai multor lideri europeni la Kiev, unde aliații Ucrainei s-au reunit luni pentru a discuta despre continuarea sprijinului acordat țării, în special în domeniul apărării antiaeriene.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a mers luni la Kiev pentru a participa la reuniunea „Coaliției de Voință”, consacrată sprijinului pentru Ucraina, și pentru a-i înmâna președintelui ucrainean Volodimir Zelenski Ordinul Republicii, una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Republicii Moldova.

Reuniunea „Coaliției de Voință” are loc în format hibrid, cu mai mulți lideri prezenți în capitala ucraineană și alții participând prin videoconferință. Summitul este coprezidat online de președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, precum și de premierul britanic Andy Burnham, care se află personal la Kiev, în prima sa vizită externă de la preluarea mandatului, luna trecută.

Înainte de a pleca la Kiev, Maia Sandu a scris pe Facebook că a mers la Kiev pentru a cinsti Ziua Independenței și curajul ucrainenilor, pentru că „și datorită lui” Moldova trăiește în pace.

„Astăzi am onoarea să-i confer Ordinul Republicii Președintelui Volodmir Zelenski, pentru contribuția excepțională la apărarea păcii și a libertății pe continentul european și ca semn al recunoștinței moldovenilor față de curajul poporului ucrainean. La mulți ani, Ucraina! Vă mulțumim din tot sufletul. Slava Ukraini!”, a scris Maia Sandu.

Reuniunea are loc într-un moment în care Ucraina se confruntă cu o intensificare a atacurilor rusești și cu o nevoie tot mai mare de sisteme de apărare antiaeriană, în special pentru interceptarea rachetelor balistice.

„Coaliția de Voință”, condusă de Londra și Paris, reunește aproximativ 34 de state care sprijină Ucraina. Republica Moldova s-a alăturat acestei coaliții în iulie 2026, când președinta Maia Sandu a participat pentru prima dată la o reuniune a acestui format, reafirmând sprijinul Chișinăului pentru Kiev și cerând mai multe ajutoare militare pentru Ucraina.

De Ziua Independenței Ucrainei, la Kiev au mai venit președintele Estoniei, Alar Karis, premierul Luxemburgului, Luc Frieden, precum și președintele Consiliului European, António Costa. Mai mulți lideri străini au ajuns în Ucraina încă în ajun.

◉ SONDAJ

Zelenski cere sancțiuni care „să-i facă pe ruși să urle”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut, de Ziua Independenței Ucrainei, presiuni internaționale mai mari asupra Rusiei pentru a o determina să revină la masa negocierilor. În discursul său, care a marcat 35 de ani de la proclamarea independenței Ucrainei, Zelenski a făcut apel la Statele Unite, Europa și China să contribuie la acest efort.

„Cred că în America vor dispărea toate contradicțiile și temerile față de Rusia. Trebuie să-i aducem pe ruși la masa negocierilor. Trebuie, în sfârșit, impuse sancțiuni după care vor urla”, a declarat Zelenski în discursul său din 24 august.

De asemenea, Zelenski a spus că în Ucraina se știe că președintele rus Vladimir Putin este „muritor”. Potrivit liderului de la Kiev, Putin nu i-a înțeles niciodată pe ucraineni, iar „acum nu mai are timp să-i înțeleagă”.

Președintele Ucrainei a afirmat că Putin a vrut să șteargă Ucraina de pe harta lumii, dar, în schimb, a pierdut active, precum și „o întreagă generație” de ruși.

UE deblochează 6,1 miliarde de euro pentru apărarea Ucrainei

Cu puțin timp înainte de discursul lui Zelenski, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un nou ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 6,1 miliarde de euro (7 miliarde de dolari).

„De Ziua Independenței Ucrainei, ne arătăm sprijinul neclintit”, a scris von der Leyen pe rețelele de socializare, precizând că fondurile vor fi destinate sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă, rachetelor, muniției și radarelor de care Ucraina are nevoie urgentă.

Noua tranșă face parte dintr-un împrumut european de 90 de miliarde de euro, din care 60 de miliarde sunt destinate ajutorului militar.

Ucraina încearcă să obțină în special mai multe interceptoare și sisteme de apărare antiaeriană Patriot, necesare pentru protejarea orașelor de atacurile rusești.

Înaintea summitului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut deblocarea a de urgență a 30 de miliarde de euro din fonduri europene pentru apărarea întregii țări.

Europa și Statele Unite au oferit Ucrainei zeci de miliarde de dolari sub formă de ajutor economic și militar de la începutul invaziei ruse, însă există temeri privind apariția unei „oboseli” în rândul partenerilor occidentali și reducerea sprijinului acordat Kievului.

Londra promite că va continua sprijinul militar pentru Kiev

Premierul britanic Andy Burnham a declarat la Kiev, în prima sa vizită externă de la preluarea funcției, că Marea Britanie va continua să sprijine apărarea Ucrainei, în pofida amenințărilor Rusiei. Declarația a fost făcută înaintea reuniunii „Coaliției celor dispuși”, unde consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei urma să fie principala temă.

La Kiev, Burnham urma să anunțe și că guvernul de la Londra autorizează compania de apărare MBDA să transmită Ucrainei informații clasificate necesare pentru organizarea producției locale a rachetei cu rază lungă SCALP.

Kremlinul a condamnat decizia, acuzând Londra că împiedică eforturile de pace și avertizând că Rusia ar putea ataca și „distruge” instalațiile din Ucraina unde aceste rachete vor fi produse.

Racheta cu rază lungă de acțiune SCALP cântărește aproximativ 1.300 de kilograme și are o lungime de 5,1 metri. Este utilizată de forțele aeriene britanice, franceze și italiene și a fost folosită în operațiuni în Irak, Siria și Libia.

Producătorul descrie SCALP drept o rachetă dotată cu sisteme avansate de navigație, capabilă să lovească ținte aflate la cca 240 de kilometri. Raza sa de acțiune este mai mică decât cea a unor drone ucrainene, care pot atinge obiective situate la peste 1.000 de kilometri în interiorul Rusiei. Însă, transferul planurilor tehnice ale rachetei indică disponibilitatea partenerilor internaționali de a împărtăși cu Ucraina tehnologii militare, potrivit unor analiști militari.

În contextul intensificării atacurilor rusești, Zelenski a cerut aliaților să ofere Ucrainei „tot ce este necesar pentru a opri acest război”.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat, la rândul său, că Franța va livra noi rachete interceptoare.

Summitul NB8, semnal de sprijin pentru Kiev

Summitul de la Kiev este precedat de reuniunea liderilor statelor baltice și nordice, din 23 august, în capitala ucraineană.

Liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Letoniei, Lituaniei și Norvegiei au venit la Kiev pentru a-și reafirma sprijinul față de Ucraina, în ajunul Zilei Independenței.

Premierul norvegian Jonas Gahr Store a anunțat că țara sa va menține anul viitor sprijinul pentru Ucraina la nivelul record din acest an, de 9 miliarde de dolari, cea mai mare parte a fondurilor urmând să fie destinată armatei ucrainene.

Premierul Estoniei, Kristen Michal, care a coprezidat summitul împreună cu Zelenski, a declarat că Ucraina are nevoie în continuare de sprijin militar.

„Ucraina trebuie să primească tot ceea ce îi este necesar pentru a se apăra și a rezista agresiunii ruse. În primul rând, aceasta înseamnă mai multă apărare antiaeriană, mai multă muniție și investiții mai mari în industria ucraineană de apărare. În același timp, trebuie să creștem presiunea asupra Rusiei, să consolidăm sancțiunile și să închidem portițele pe care Rusia le folosește pentru a le ocoli”, a declarat Michal.

Ucraina caută sprijinul SUA

În condițiile în care sprijinul suplimentar din partea Casei Albe rămâne incert, Zelenski a avut pe 23 august, la Kiev, discuții cu senatorii americani Richard Blumenthal, democrat, și James Lankford, republican, în cadrul unui mic dejun.

Zelenski a mulțumit Washingtonului pentru „sprijinul său bipartizan și bicameral de neclintit” și a declarat că în ambele camere ale Congresului continuă eforturile pentru creșterea presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin proiectul de lege privind sancțiunile inițiat de senatorul Lindsey Graham și care vizează Rusia și Iranul.

Zelenski a declarat că i-a informat pe cei doi senatori despre „teroarea continuă a Rusiei cu rachete balistice”, subliniind importanța furnizării către Kiev a capacităților necesare pentru a contracara aceste atacuri.

El a spus că punerea în aplicare a promisiunii SUA de a acorda licențe pentru producția sistemelor Patriot în Ucraina „ar putea ajuta semnificativ”.

Zelenski a avertizat că Rusia încearcă să-și extindă semnificativ producția de rachete balistice.

„Cred că Rusia ar putea avea o producție de până la 1.300 de rachete balistice pe an. Acum au între 600 și 630... Pot ajunge la aproximativ 100 de rachete balistice pe lună. Dar deocamdată nu au această capacitate”, a declarat el.

Cifrele prezentate de Zelenski nu au fost verificate independent.

Noi atacuri ucrainene asupra Ozon

În timp ce liderii aliați se reunesc la Kiev, atacurile reciproce cu drone și rachete continuă.

Pe 24 august, unul din cei mai mari comercianți online din Rusia - Ozon - a anunțat că dronele ucrainene au atacat centre sale logistice din patru regiuni - Krasnodar, Adîgheia, Daghestan și regiunea Stavropol.

În regiunea Krasnodar, fragmente ale unei drone au căzut peste un centru privat pentru copii, provocând moartea a trei copii. Numărul răniților a ajuns ulterior la 12. Au fost raportate, de asemenea, pagube la clădiri rezidențiale și la spații comerciale.

Cu două zile mai devreme, forțele ucrainene au lovit un alt depozit al companiei Ozon din regiunea Samara, continuând seria atacurilor asupra infrastructurii industriei de comerț electronic din Rusia.

Armata rusă susține că a doborât - de duminică seara până luni dimineața - 988 de drone și 11 rachete ucrainene de tip „Flamingo”, 17 bombe aeriene ghidate, precum și trei proiectile cu reacție lansate de un sistem HIMARS de fabricație americană.

La rândul lor, autoritățile ucrainene au anunțat că, în dimineața zilei de 24 august, regiunea Odesa a fost ținta unui atac masiv cu rachete și drone lansat de forțele ruse. Potrivit șefului administrației regionale, Oleh Kiper, principalele ținte au fost depozite de produse alimentare și infrastructura energetică.

În Odesa, atacurile au provocat incendii la două hipermarketuri de construcții „Epicentr”. Compania a confirmat că ambele magazine au fost lovite, iar pompierii continuă să lichideze consecințele atacurilor.

Potrivit presei locale, este vorba despre hipermarketul din cartierul Kotovski și cel situat la kilometrul 7. Au fost raportate, de asemenea, pagube la case particulare.

Deocamdată, autoritățile nu au informații despre eventuale victime, iar compania „Epicentr” verifică numărul posibililor răniți și amploarea pagubelor.

Potrivit armatei ucrainene, forțele ruse au atacat în noaptea de 24 august Ucraina cu două rachete antinavă „Oniks”, șase rachete aer-sol și 143 de drone de atac, direcția principală a atacului fiind regiunea Odesa. În urma atacului au fost raportate lovituri în 22 de locații și căderi de fragmente în alte cinci.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te