Anul acesta, sărbătoarea („Anul Nou” evreiesc) va avea loc în 11-13 septembrie, dar ca de obicei pelerinii petrec mai multe zile în orașul unde se află mormântul unui venerat rabin, „ținta” unei călătorii în masă care are loc cu multe greutăți, de când cu războiul din Ucraina.
An de an, se adună la Uman între 30.000 și 40.000 de pelerini.
Pe 3 septembrie, anul acesta, guvernul Statelor Unite a avertizat evreii americani care vor să meargă la Uman să se mai gândească o dată, dată fiind situația de securitate complicată din Ucraina, aflată în stare de război de patru ani și jumătate.
„De la începutul războiului, atacurile aeriene rusești au țintit clădiri civile și infrastructură esențială pe întreg teritoriul Ucrainei – inclusiv în Uman –, lovind locuințe și lăcașuri de cult, adesea fără avertisment prealabil. Autoritățile locale au precizat că Uman nu dispune de suficiente adăposturi antiaeriene pentru a găzdui toți pelerinii preconizați. În plus, Ucraina se află în continuare sub legea marțială, cu restricții de circulație și o oră de stingere care îi vor afecta și pe pelerinii care se îndreaptă spre Uman”, a avertizat Departamentul de Stat al SUA într-o postare pe site-ul său oficial.
Moldova nu mai face pod aerian. Sau face?
După invazia rusă din Ucraina, începută în februarie 2022, Republica Moldova a fost folosită în 2023 ca un cap de pod aerian pentru zeci de avioane cu pelerini venind de la Tel Aviv.
Anul trecut, autoritățile moldovene nu s-au înțeles însă cu cele israeliene. Chișinăul a refuzat podul aerian, după ce israelienii au refuzat ideea de a lăsa la „Eugen Doga” un terminal improvizat, pe care ar fi urmat să-l ridice pentru cetățenii lor. Moldovenii au spus că aeroportul este prea aglomerat ca să mai găzduiască zeci de zboruri suplimentare, și au reproșat israelienilor că nu au plătit o datorie legată de cheltuielile de securitate, din anul precedent.
Presa israeliană a scris că Chișinăul aștepta până la 3 milioane de dolari pentru măsuri de securitate și de infrastructură extinsă la aeroport - o informație pe care guvernarea moldoveană nu a confirmat-o.
Tot atunci, Ucraina și Moldova au avertizat Israelul că nu vor mai colabora pentru pelerinaj cu el dacă va introduce o autorizație de călătorie pentru cetățenii lor.
Pelerinii evrei au folosit pentru zboruri speciale alte aeroporturi, inclusiv pe cele din România (Iași, mai ales), Slovacia, Ungaria sau Polonia pentru a se apropia de granița Ucrainei, continuând drumul spre mormântul rabinului Nachman din Breslau cu autobuze și taxiuri.
Chiar și așa, mulți au trecut, pe cont propriu, prin Chișinău, dar nu cu zboruri speciale, ca în 2023, ci cu curse regulate.
Anul acesta, nu s-a vorbit public despre vreo negociere între Israel și Moldova pe această temă, dar chiar fără pod aerian convenit și anunțat , cursele între Tel Aviv și Chișinău sunt numeroase și se vor înmulți și mai mult.
Între 3 și 4 septembrie, de exemplu, cu o săptămână înaintea sărbătorii evreiești, au aterizat la Chișinău șase curse de la Tel Aviv în 24 de ore.
Iar la 4 septembrie, agenția de știri de stat Moldpress a publicat un comunicat în care anunță „măsuri speciale” la aeroportul din Chișinău, cu ocazia pelerinajului evreiesc, în perioada 7-17 septembrie, când „este așteptată o creștere semnificativă a fluxului de pasageri și aeronave”.
„Pentru gestionarea fluxurilor și menținerea activității aeroportuare în condiții normale, administrația aeroportului va acționa împreună cu Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal, cu sprijinul Carabinierilor și Poliției. Călătorii sunt îndemnați să își planifice din timp deplasarea către aeroport, ținând cont de aglomerația posibilă în această perioadă și de un trafic rutier mai intens în zona aeroportuară.”
Obstacole peste obstacole
Stricarea timp de doi ani a podului aerian moldovean, cea mai confortabilă cale spre Uman în condiții de război, a fost doar una din greutățile cu care s-au confruntat pelerinii evrei.
Începând de anul trecut, chiar autoritățile israeliene îi verifică „la sânge” pe evreii hasidici la aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, pentru a împiedica plecarea celor care ar trebui să meargă la oaste, în baza unei noi legi a serviciului militar, puternic contestată de comunitatea evreiască ultra-ortodoxă.
Anul trecut, presa israeliană liberală a publicat numeroase articole de opinie în care cerea autorităților israeliene să nu mai finanțeze în niciun fel pelerinajul la Uman, într-o vreme când țara este angajată în conflicte armate multiple - cu Hamas în Gaza și cu Hizbollah în Liban. Guvernul cu elemente de extremă-dreapta condus de Benjamin Netanyahu a alocat totuși cam 2,7 milioane de dolari.
Ajunși la Uman după o călătorie care durează în cel mai bun caz 20 de ore, pelerinii se expun riscurilor de securitate. Orașul a fost lovit în trecut de proiectile rusești și nu are suficiente adăposturi pentru zeci de mii de locuitori „suplimentari”, chiar dacă în anii trecuți ucrainenii au montat la fața locului buncăre mobile - cu o capacitate de protecție limitată.
Nu în ultimul rând, pelerinii s-au confruntat pe traseu, în anii trecuți, cu ostilitatea unor localnici și au avut conflicte cu autoritățile din țările de tranzit după ce au fost acuzați că au lăsat mizerie pe unde au trecut.
Toate aceste greutăți nu-i descurajează pe pelerinii evrei din secta Breslau (sau Breslov). Liderii lor spirituali chiar spun că ele fac parte din destin, că sunt potrivite cu o încercare divină, cum este pelerinajul anual la Uman.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.