O centrală electrică aflată la punctul de racordare la țărm a gazoductelor Nord Stream din nord-estul Germaniei a fost închisă după ce conductele au fost sabotate. Acum, instalația este dezmembrată și trimisă în Ucraina.
Centrala industrială Greifswald, situată în localitatea Lubmin, este deținută în majoritate de compania germană de stat Securing Energy for Europe (SEFE). Adrianne Montgobert, purtătoarea de cuvânt a companiei, a confirmat pentru RFE/RL că demontarea instalației este deja în curs, iar mutarea acesteia este coordonată de o echipă a gigantului energetic ucrainean Naftogaz.
Gazoductele Nord Stream, care traversează Marea Baltică din Rusia până în Germania, nu mai sunt funcționale.
Purtătoarea de cuvânt a precizat într-un e-mail că „au fost analizate toate opțiunile de reutilizare și vânzare [pentru centrala din Lubmin], inclusiv negocieri concrete de vânzare, însă nu s-a conturat nicio soluție viabilă din punct de vedere comercial”. Donarea instalației către Ucraina, a adăugat Montgobert, a fost considerată „cea mai bună alternativă la casarea acesteia”, după ce centrala și-a încetat activitatea în aprilie 2023.
Infrastructura energetică a Ucrainei a fost vizată în mod repetat de atacurile rusești din ultimele săptămâni, într-un efort coordonat de a transforma lunile reci și întunecate care urmează într-o armă. Transferul instalației din Lubmin ar urma să fie încheiat în „primul trimestru” al anului 2027, a declarat Montgobert.
În luna mai, principalul partid de opoziție din Germania, Alternativa pentru Germania (AfD), a depus o moțiune prin care a încercat, fără succes, să oprească transferul centralei către Ucraina. Formațiunea a susținut că dezmembrarea instalației ar „limita opțiunile viitoare în materie de politică energetică”. AfD a pledat pentru încetarea ajutorului militar acordat Ucrainei și ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei.
Gerold Juergens, președintele Asociației de Afaceri din Pomerania Occidentală, a părut să facă aluzie la acuzațiile potrivit cărora Ucraina s-ar fi aflat în spatele distrugerii gazoductelor Nord Stream, declarând pentru o publicație germană: „Impresia multor oameni este următoarea: mai întâi aruncă în aer conducta, iar apoi iau și centrala electrică. Nu poți să explici așa ceva nimănui.”
La Hamburg este în desfășurare procesul unui ofițer ucrainean din forțele speciale, acuzat că a condus echipa care a sabotat gazoductele Nord Stream. Kievul a negat orice implicare în exploziile din septembrie 2022, care au avariat trei dintre cele patru conducte submarine Nord Stream.
Montgobert a declarat că decizia de a dona centrala de la Greifswald Kievului „a fost primită cu înțelegere” de către angajații care au lucrat acolo. Demontarea acesteia „a decurs fără probleme, fără să fie semnalate nemulțumiri din partea angajaților cu vechime sau a managerilor”, a mai spus Montgobert.
Transferul centralei din Lubmin face parte dintr-o inițiativă mai amplă, coordonată de UE, prin care componente ale unor instalații energetice - iar în unele cazuri centrale întregi scoase din uz - sunt transferate în Ucraina.
În septembrie, Lituania s-a angajat să doneze sute de tone de echipamente de la Centrala Nucleară de la Ignalina, închisă în 2009. În decembrie 2025, Uniunea Europeană a finalizat dezmembrarea și relocarea unei centrale termoelectrice pe gaz din Lituania în Ucraina.
Centrala termoelectrică în cogenerare din Vilnius a fost livrată prin 149 de transporturi distincte, însumând 2.399 de tone. Instalația nu a fost reasamblată, ci a fost folosită pentru piese de schimb destinate altor obiective energetice din Ucraina.
Un purtător de cuvânt al Uniunii Europene a declarat pentru RFE/RL că, de la invazia rusă din 2022, Ucraina a primit ajutoare în valoare de peste patru miliarde de euro (4,42 miliarde de dolari) pentru securitatea energetică. Acestea „ar putea genera suficientă energie electrică pentru a susține până la aproximativ 9,6 milioane de oameni”.
„Continuăm să fim ferm alături de Ucraina și îi ajutăm pe ucraineni să treacă peste această iarnă”, a adăugat purtătorul de cuvânt, refuzând să comenteze cât din infrastructura energetică donată a fost distrusă de atacurile rusești cu rachete și drone.
Într-un comunicat din luna iulie, Ministerul Energiei din Ucraina le-a mulțumit statelor membre UE implicate pentru donațiile de componente destinate centralelor electrice și a precizat la acel moment că au fost inspectate și alte instalații energetice scoase din uz din Letonia, Lituania, Slovacia, Austria, Croația și Țările de Jos, în vederea unor posibile transferuri.
Următoarea instalație care urmează să fie transferată în Ucraina este centrala de cogenerare Riga CHP-2 din Letonia. O sursă de la Bruxelles a declarat pentru RFE/RL, pe 11 noiembrie, că alte două centrale pe cărbune, dezafectate în Germania, sunt în prezent evaluate în vederea unui posibil transfer. Sursa europeană a refuzat să dezvăluie numele centralelor germane, invocând riscuri de sabotaj.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.