Deși profesează în propriul cabinet din Elveția, Natalia Pavalachi menține o legătură strânsă cu Republica Moldova. Face consultații online și desfășoară o activitate intensă de educație pe rețelele de socializare, pentru că „sexul nu este doar privat”, spune Natalia.
Felul în care oamenii se simt în relațiile intime se reflectă direct și în modul în care se manifestă sau nu în viața publică. O persoană încărcată de rușine este inhibată, lipsită de asertivitate și mai ușor de dominat, atât în relațiile personale, cât și la nivel de societate. Rușinea este o emoție care, cu cât este mai prezentă, cu atât persoana care o trăiește vrea să fie mai invizibilă, explică Natalia. Astfel de persoane nu-și vor exprima opiniile, nu vor protesta și nu vor avea inițiative.
De-a lungul istoriei, diverse religii și regimurile politice opresive au avut tendința să controleze intimitatea oamenilor tocmai pentru a le limita libertatea civică. Religiile, de exemplu, operează cu ideea de păcat asociat cu libertatea sexuală, iar regimurile politice introduc tot felul de limitări prin lege, așa cum se întâmplă și astăzi în Afganistan sau Iran.
În schimb, emanciparea sexuală aduce autonomie și spirit critic. Dar chiar și în societățile democratice, rușinea poate persista ca urmare a cutumelor patriarhale și poate sabota libertatea interioară a persoanelor și felul în care se manifestă în viața socială. Ca feministă, Natalia consideră că adevărata egalitate de gen nu se oprește la nivelul salariilor, ci include și „egalitatea orgasmelor”, în condițiile în care studiile arată că femeile din relațiile heterosexuale raportează o frecvență mult mai mică a plăcerii decât bărbații sau femeile din cuplurile lesbiene.
De asemenea, Natalia demitizează ideea că sexualitatea se rezumă doar la actul fizic al penetrării. În realitate, ea cuprinde o paletă vastă de expresii umane: de la îmbrățișări, atingeri și cuvinte amoroase, până la fantezii, conectare emoțională și manifestarea creativității umane.
Odată învățată în familie și societate, rușinea asociată cu sexualitatea poate fi și dezvățată. Educația sexuală este cea care îi poate ajuta pe oameni să-și depășească blocajele interioare. În ciuda temerii multor părinți că educația sexuală ar putea să-i încurajeze pe tineri să-și înceapă viața sexuală mult prea devreme, studiile arată că, acolo unde se vorbește cu tinerii despre sexualitate, aceștia au tendința să amâne debutul vieții sexuale și sunt mai puțin interesați de sex. Pe de altă parte, educația și emanciparea sexuală este posibilă la orice vârstă, oferind o resursă neprețuită de sănătate și stare de bine, în special seniorilor.
În acest episod din „Laboratorul social”, Natalia Pavalachi povestește:
- cum a fost la concertul pe care l-a susținut de curând în Elveția și cum a trecut de la muzică și drept la psihologie și sexologie;
- ce este „fereastra de toleranță” și de ce ne inhibă cuvântul „sex”;
- cum a fost folosită rușinea corporală ca instrument de control politic și religios;
- de ce egalitatea de gen trebuie să includă și „egalitatea orgasmelor”;
- de ce resemnarea și expresia „da’ lasă” distrug treptat intimitatea și conectarea în cuplu;
- cum se transformă lipsa de comunicare în vaginism, anorgasmie sau disfuncții erectile;
- de ce educația sexuală a adolescenților trebuie axată pe plăcere și consimțământ, nu doar pe frici și boli;
- pe unde trece limita dintre „destrăbălare” și emancipare sexuală;
- cum diferă predarea educației sexuale în școlile din Elveția față de cele din R. Moldova;
- au nevoie bărbații de mai mult sex decât femeile?
- de unde să începi emanciparea sexuală?
- de ce emanciparea sexuală este o resursă de sănătate chiar și la vârste înaintate.
***
Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.
Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.
Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
