„Curajul ucrainenilor a ținut și ține Moldova sigură. Vom fi mereu recunoscători”, a spus președinta moldoveană în discursul pe care l-a susținut, prin conferință video, în cadrul summitului la care participă mai mulți lideri europeni și premierul Canadei.

Șefa statului a spus că „pacea trebuie să fie justă și de durată”, iar R. Moldova sprijină aceste eforturi „pentru că nu este vorba doar despre Ucraina, ci despre toți”.

La summitul din capitala ucraineană, alături de șefi de stat și de guvern din blocul comunitar, s-a aflat și premierul Canadei, Justin Trudeau.

Printre cei care au venit la Kiev se numără șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, alături de șefii de stat și guvern ai Finlandei, Danemarcei, Canadei, Norvegiei, Suediei, Lituaniei, Letoniei și a altor state - în total, 13 lideri europeni. Ei au sosit la Kiev cu trenul, fiind primiți de președintele Ucrainei, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, Andrii Ermak, și ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha.

Summitul a fost deschis de președintele Volodimir Zelenski care a declarat că „Putin nu ne va oferi pacea”.

„El nu va schimba pacea pe ceva. Trebuie să ajungem la pace pas cu pas prin putere, înțelepciune și unitate”, a spus Zelenski.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că UE trebuie să grăbească livrarea de arme și muniții către Ucraina. „Nu este în joc doar destinul Ucrainei, ci e și destinul Europei în joc”, a spus Ursula von der Leyen. Ea a anunțat un ajutor suplimentar de 3,5 miliarde de euro, pe lângă cele 135 de miliarde de euro din sprijinul existent al UE pentru Ucraina.

Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a anunțat că Spania va acorda Ucrainei un miliard de euro și a spus că țara sa va continua să ofere sprijin și echipament militar cu și mai multă hotărâre decât a făcut-o în trecut.

Premierul Canadei, Justin Trudeau, a spus că Ucraina trebuie să lupte mai departe și pentru asta Canada va angaja Ucraina cu alte zeci de vehicule, sisteme de aterizare pentru avioane de luptă și alte milioane de cartușe de muniție.

Un context mai puțin favorabil

Întrunirea de la Kiev a avut loc pe fondul dezacordurilor care au apărut între noua administrație a președintelui american, Donald Trump, și majoritatea statelor din Uniunea Europeană în privința războiului din Ucraina. Washingtonul insistă pe o încetare cât mai rapidă a războiului, inclusiv cu concesii din partea ambelor părți - Rusia și Ucraina.

Uniunea Europeană, de cealaltă parte, și-a declarat angajamentul față de propria poziție, de a sprijini Ucraina „atât timp cât este necesar” și a spus că Kievul nu trebuie presat să accepte înțelegeri care îi pot fi nefavorabile.

„Înțeleg că pentru mulți oameni un acord de încetare a focului în cel mai scurt timp pare o idee bună, dar riscăm ca pacea din Ucraina să fie mai periculoasă decât războiul care are loc acum”, a spus premierul danez, Mette Frederiksen.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa a anunțat duminică, 23 februarie, că va convoca un summit al liderilor europeni la Bruxelles, pentru data de 6 martie.

„Trăim într-un moment definitoriu pentru securitatea Ucrainei și Europei”, a scris el într-o postare pe rețele, potrivit AP.

La Kiev nu sunt prezenți premierul britanic, Keir Starmer, și președintele francez, Emmanuel Macron, care se numără printre cei mai importanți aliați ai Ucrainei. Cei doi se vor deplasa la Washington, unde vor purta discuții cu președintele american, Donald Trump.

În plus, după victoria din alegerile parlamentare anticipate din Germania, liderul conservator Friedrich Merz, care este un susținător ferm al Ucrainei, care a scris luni pe X că „trebuie să punem Ucraina într-o poziție de forță”.

Noi sancțiuni ale UE pentru Rusia

La aniversarea a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au aprobat un nou șir de sancțiuni împotriva Rusiei.

Cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni include măsuri ce vizează așa-numita flotă din umbră a Rusiei, folosită pentru a eluda sancțiunile împotriva exporturilor de petrol și gaze naturale sau pentru a transporta grâne ucrainene furate.

În total, 83 de oficiali și „entități” rusești, precum agenții guvernamentale, bănci și companii, au fost incluse pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene.

Și Marea Britanie ar urma, de asemenea, să anunțe luni noi sancțiuni împotriva Rusiei, pe care le-a descris anterior drept „cel mai mare pachet de la începutul războiului”. Duminică, șeful diplomației britanice, David Lammy, a spus că măsurile vor viza erodarea „mașinăriei militare” a Rusiei și reducerea veniturilor care alimentează atacurile Rusiei asupra Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul de Externe al F. Ruse a condamnat decizia Muntenegrului de a introduce obligativitatea vizei pentru ruși, anunțând că va riposta cu aceeași monedă și avertizând Podgorica asupra presupuselor mari pierderi economice pe care ar urma să le suporte.

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a confirmat într-un interviu pentru ziarul Izvestia că Muntenegru a anunțat Rusia oficial, la 28 septembrie, despre introducerea de la 1 noiembrie a obligativității vizei pentru cetățenii ruși.

Mica fostă republică iugoslavă cu un atractiv litoral la Marea Adriatică se pregătește să adere la Uniunea Europeană, poate deja în 2028, iar impunerea de vizei rușilor și cetățenilor altor terțe țări face parte din procesul de adaptare la politica externă a blocului cu 27 de membri.

În replica ei din presă, purtătoarea de cuvânt Zaharova a spus, potrivit Interfax, că Muntenegru va pierde prin introducerea vizei potențiali turiști și investitori ruși.

„Desigur, nu are rost ca autoritățile din Muntenegru să spere la despăgubiri din partea Bruxellesului pentru pierderile inevitabile”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Zaharova a mai spus că Rusia va introduce la rândul ei obligativitatea vizei pentru cetățenii din Muntenegru, fără să precizeze dacă de la aceeași dată, anume 1 noiembrie 2026.

• _{Te-ar mai putea interesa: R. Moldova a deschis negocierile de aderare la UE pentru încă 17 capitole}

Muntenegru este una din puținele țări europene care mai permit rușilor să o viziteze fără viză timp de maximum 90 de zile, într-o vreme când în țări din UE se aud chemări la oprirea totală a intrărilor de turiști ruși, cu sau fără viză, din cauza prelungirii agresiunii rusești în Ucraina.

Unele țări candidate la aderare, ca Serbia și Moldova încă mai au regim liberalizat de vize cu F. Rusă. Belgradul, aliat politic tradițional al Moscovei în Balcani, insistă periodic că nu va impune vize, iar R. Moldova nu se grăbește nici ea să o facă, invocând de obicei îngrijorări legate de cetățenii moldoveni aflați în Rusia.

Într-un rar comentariu pe această temă, Comisia Europeană a spus Europei Libere că Moldova este datoare să-și alinieze politica vizelor la aceea a UE, dar nu are un termen-limită pentru a o face. Moldova a deschis deja capitolele de politică externă ale negocierilor de aderare.

Georgia, țară candidată al cărei proces de aderare este înghețat în prezent, permite și ea intrarea rușilor fără viză.

Albania, aflată cam la aceeași nivel cu Moldova în procesul aderării la UE, a introdus vize pentru ruși în 2023.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Restricțiile impuse unor terminale Starlink în Ucraina au perturbat mai multe misiuni cu drone și au complicat logistica forțelor armate, au afirmat oficiali ucraineni pe 14 octombrie. Potrivit acestora, compania SpaceX, deținută de Elon Musk, ar fi limitat viteza terminalelor aflate în mișcare, fără să avertizeze în prealabil armata ucraineană. Starlink nu a comentat deocamdată acuzațiile.

Serghei Beskrestnov, consilier pe probleme tehnologice al președintelui Volodimir Zelenski, a scris pe Telegram că SpaceX a introdus peste noapte o limită de viteză pentru terminalele Starlink aflate în mișcare. El a spus că lipsa unei avertizări a dus la întreruperea mai multor misiuni și a sugerat că măsura ar putea avea legătură cu situația politică.

Beskrestnov a precizat că versiunea militară a sistemului nu ar mai funcționa la viteze de peste 160 de kilometri pe oră.

Corpul 7 de Reacție Rapidă al armatei ucrainene a declarat că unele misiuni au fost anulate, după ce conexiunea se întrerupea timp de 10-20 de secunde chiar și la viteze de 110-120 de kilometri pe oră, îngreunând controlul dronelor.

Terminalele Starlink sunt esențiale pentru comunicațiile militare ale Ucrainei și pentru ghidarea dronelor de atac cu rază lungă de acțiune, folosite împotriva logisticii rusești în teritoriile ocupate din sudul și estul țării. Sistemul de internet prin satelit este utilizat de forțele ucrainene încă din primele luni ale invaziei rusești, începută în februarie 2022.

• _{Citește și: Atac masiv cu rachete rusești asupra Kievului. Zelenski acuză lipsa avertizărilor din partea aliaților}

Un oficial ucrainean, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru AFP, a afirmat că limitarea serviciului afectează grav logistica. Acesta a acuzat Washingtonul că „ajută Rusia”, invocând atât restricțiile Starlink, cât și lipsa unor avertizări americane - în ultimele două zile - privind atacurile balistice rusești. Nu este clar dacă măsura SpaceX are legătură cu presiunile Washingtonului asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, l-a întrebat public pe Musk dacă „face din nou politică” prin intermediul produselor sale. Polonia a declarat că plătește abonamentul Starlink pentru Ucraina, iar serviciul este considerat vital pentru comunicațiile de pe front și coordonarea operațiunilor cu drone.

Președintele american Donald Trump a afirmat duminică, într-o postare pe rețelele sociale, că Rusia și Ucraina au convenit asupra unui armistițiu privind atacurile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, Kievul a anunțat că o rachetă rusească a lovit marți seara o centrală electrică din capitală.

Întrebat despre presupusele restricții Starlink, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Moscova nu deține alte informații în afara celor apărute în presă. El a adăugat că ar fi mai bine ca tehnologii precum Starlink să nu fie folosite în scopuri militare.

SpaceX nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii. În august, Zelenski declara că Ucraina caută, împreună cu o țară europeană pe care nu a numit-o, o alternativă la Starlink.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Activitatea grupului rusesc Yandex în Republica Moldova va fi analizată în continuare în 2026, iar guvernul va decide ce măsuri să ia, în funcție de rezultatele verificărilor, a declarat vicepremierul Vladimir Bolea. Anunțul vine după ce o investigație a Europei Libere a arătat că grupul a obținut venituri de peste șapte milioane de euro în țară în 2024, în timp ce firma sa locală a raportat venituri și profit zero.

„Se vor trage concluzii și se vor lua măsuri în baza deciziilor care vor fi luate la nivelul Guvernului”, a declarat vicepremierul, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, la un eveniment public din Chișinău, pe 14 octombrie.

Ministrul a precizat că instituțiile statului verifică activitatea companiei, inclusiv din perspectiva posibilelor riscuri de securitate.

Întrebat dacă nu este o scăpare a autorităților faptul că Yandex continuă să activeze în Republica Moldova, Bolea a respins această interpretare: „Nu este o scăpare. Ea este sub monitorizarea atentă a structurilor de forță din Republica Moldova”.

Oficialul nu a oferit detalii despre eventualele măsuri și nici despre rezultatele unor verificări concrete privind protecția datelor utilizatorilor sau locul în care sunt stocate acestea.

Întrebat despre riscurile asociate serverelor din Rusia și despre informațiile privind colectarea datelor personale ale pasagerilor care folosesc serviciul de taxi Yandex Go, Bolea a răspuns: „Vom analiza”.

_{Ce noutăți aduce investigația Europei Libere}

Potrivit investigației Europei Libere, publicate pe 13 octombrie, grupul rusesc Yandex a declarat că a obținut în Republica Moldova venituri de 7.039.344,99 de euro în 2024. Suma apare într-o scrisoare trimisă de companie autorităților moldovene și a fost citată într-o hotărâre judecătorească privind o amendă aplicată grupului.

În același an, Ridetech, firma înregistrată în Moldova și asociată grupului Yandex, a raportat venituri și profit zero. Nici în 2025 aceasta nu a declarat venituri din vânzări sau angajați, potrivit situațiilor financiare consultate de Europa Liberă.

Investigația a mai constatat că plățile pentru cursele de taxi comandate prin Yandex Go ajung la o companie din Dubai, în Emiratele Arabe Unite, în timp ce abonamentele Yandex Plus sunt achitate unei firme din Kazahstan. Astfel, banii încasați prin aplicație nu ajung neapărat în conturile companiei locale din Moldova.

La începutul lunii octombrie, grupul a virat totuși bani la bugetul moldovean: aproximativ 39.400 de euro, reprezentând o amendă aplicată pentru refuzul de a prezenta Consiliului Concurenței informații despre șoferii care utilizează platforma. Compania contestase sancțiunea în instanță, însă Curtea de Apel Centru i-a respins cererea.

• _{Vezi și: Efectul Yandex - cum loviturile ucrainene asupra centrelor de date au complicat viața rușilor și nu numai a lor}

Investigația Europei Libere a readus în atenție și problema datelor colectate prin aplicațiile de taxi Yandex Go și Yandex Pro. Într-un alt caz, în Olanda, compania din spatele platformelor a fost amendată cu 100 de milioane de euro în mai 2026 pentru colectarea și stocarea pe servere din Rusia a datelor clienților și șoferilor din Norvegia și Finlanda. Datele vizate includeau informații de contact, adrese, localizări precise și istoricul curselor.

În Republica Moldova, compania a susținut anterior că datele utilizatorilor sunt gestionate de firme europene ale grupului și nu sunt trimise în Rusia. Documentele judiciare consultate de Europa Liberă nu clarifică însă unde erau stocate datele șoferilor moldoveni solicitate de Consiliul Concurenței și nici când ar fi fost șterse. Compania nu a răspuns solicitării de comentarii adresate de jurnaliști.

În iunie 2026, deputații PAS au votat în prima lectură un proiect de lege care ar obliga platformele de taxi să proceseze plățile prin instituții financiare din Republica Moldova și ar permite suspendarea lor în anumite condiții. Proiectul nu a ajuns însă la votul final.

În alte țări, autoritățile au luat măsuri împotriva serviciilor Yandex. Letonia și Estonia au interzis aplicația Yandex Go în 2022, invocând riscuri de securitate și transferul de date către servere din Rusia. În Republica Moldova, Serviciul de Informații și Securitate a dispus în octombrie 2024 blocarea site-ului yandex.ru, dar platforma de taxi continuă să funcționeze.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Dronele ucrainene au lovit cel mai mare centru de date din Rusia, deținut de cea mai mare bancă și companie de tehnologie din țară, Sberbank, dar nu au perturbat funcționarea acestuia, a declarat miercuri un înalt responsabil al companiei, citat de Reuters.

Atacul din regiunea Saratov, de pe malul Volgăi, a urmat celor trei atacuri din ultima săptămână asupra centrelor de date deținute de grupul tehnologic rus Yandex, resimțite și de clienții serviciilor acestuia în R. Moldova și alte țări. ⁠Ucraina afirmă că astfel răspunde la atacurile rusești asupra propriilor centre de date.

„Confirmăm că centrul de procesare a datelor a fost atacat. Totodată, toate sistemele și serviciile Sberbank funcționează normal și fără întreruperi”, a declarat reporterilor miercuri Alexander Vediahin, primul director general adjunct al Sberbank.

Serviciul de presă al Sberbank a precizat, de asemenea, că nu s-au înregistrat victime în rândul angajaților băncii.

Tot miercuri, autoritățile locale din Saratov au spus că un bloc de locuințe a fost lovit de drone în orașul Balakov, acolo unde este centrul Sberbank, iar o persoană a murit.

• _{Te-ar mai putea interesa: Atac masiv cu rachete rusești asupra Kievului. Zelenski acuză lipsa avertizărilor din partea aliaților}

Alături de Yandex, principalul său rival pe piața internă, Sberbank este liderul rus în dezvoltarea inteligenței artificiale. Piața internă este împărțită între modelul GigaChat al Sberbank și YandexGPT.

Ambele companii au investit masiv în dezvoltarea modelelor lor, dar se află cu până la nouă luni în urma liderilor mondiali din Statele Unite și China, parțial din cauza sancțiunilor occidentale care complică accesul Rusiei la cele mai avansate echipamente hardware, notează Reuters.

Agenția de știri de stat rusă RIA Novosti a relatat în 2024 că centrul Sberbank din Balakovo, cel care a fost lovit și care se întinde pe o suprafață de 55.000 de metri pătrați, va găzdui cel mai mare supercomputer din Rusia, care urmează să intre în funcțiune în 2027.

Locația se află lângă centrala nucleară din Balakovo și centrala hidroelectrică din Saratov.

Nici Yandex, nici Sberbank nu au precizat dacă supercomputerele au fost avariate în urma atacurilor ucrainene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia a lansat un atac masiv cu rachete balistice asupra Kievului noaptea trecută, soldat cu cel puțin trei morți și peste 20 de răniți. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu a primit avertizări din partea partenerilor înaintea atacului, pentru a doua zi consecutiv.

Loviturile au vizat infrastructura energetică și au provocat întreruperi ale alimentării cu electricitate și apă în mai multe sectoare ale capitalei. Operațiunile de salvare erau încă în desfășurare în dimineața zilei de 14 octombrie, a anunțat primarul Vitali Kliciko.

„Atac rusesc cu rachete asupra Kievului. Din nou, fără avertizare din partea partenerilor. Principala țintă este infrastructura energetică, mai exact CET-4”, a scris Zelenski pe rețelele se socializare, referindu-se la una dintre centralele termoelectrice importante ale capitalei.

În ajun, liderul de la Kiev avertizase că, potrivit serviciilor de informații ucrainene, Rusia pregătește noi atacuri cu rachete balistice.

„Este important ca lumea să nu rămână tăcută în fața celor întâmplate”, a spus el, adăugând că „este important ca Statele Unite să vadă cu adevărat ce se întâmplă și cine este responsabil pentru continuarea acestui război”. Zelenski a reafirmat sprijinul Ucrainei pentru un armistițiu în domeniul energetic.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, lansările de rachete de pe teritoriul Rusiei nu au fost detectate înainte ca acestea să se apropie de Kiev, iar alarma aeriană a fost declanșată abia când rachetele se îndreptau deja spre capitală.

Marți, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite continuă să ofere Ucrainei sprijin în materie de informații și lucrează atât cu Kievul, cât și cu Moscova pentru a pune capăt războiului.

„Îi ajutăm și împărtășim informații cu ei”, le-a spus Trump jurnaliștilor, referindu-se la Ucraina. Întrebat dacă Rusia a încălcat armistițiul energetic despre care vorbise anterior, liderul american a răspuns: „Vă voi spune mai târziu”.

• Vezi și: „Armistițiu energetic”. Trump anunță o încetare a focului în sectorul energetic între Ucraina și Rusia

Anterior, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a încercat să risipească temerile privind o posibilă suspendare a sprijinului informativ american, afirmând că Kievul continuă să primească date secrete de la Washington. El a pus întârzierea declanșării alertei aeriene în seara zilei de 12 octombrie pe seama utilizării de către Rusia a unui „tip specific de armament”. Totodată, Kievul nu a precizat de la care dintre parteneri aștepta să primească aceste informații.

Mai multe publicații americane au relatat recent că Washingtonul ar fi avertizat Kievul că ar putea pierde sprijinul informațional și militar al SUA dacă Ucraina continuă atacurile asupra rafinăriilor rusești. Atât oficialii ucraineni, cât și cei americani au negat aceste informații.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru încă 17 capitole, grupate în clusterele „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Decizia a fost anunțată marți, 13 octombrie, la Luxemburg, în cadrul celei de-a patra Conferințe interguvernamentale Moldova–UE. Astfel, Chișinăul negociază acum 24 dintre cele 33 de capitole.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a îndemnat autoritățile de la Chișinău să continue reformele și a spus că celelalte două clustere sunt pregătite din punct de vedere tehnic.

„Cele două clustere rămase sunt tehnic gata și trebuie să începem să le deschidem. Încurajez Republica Moldova să țină pasul cu reformele care ne-au adus atât de departe”, a declarat Kos după reuniune.

Comisara europeană a precizat că UE susține obiectivul Republicii Moldova de a deveni stat membru până în 2030. Potrivit acesteia, dacă ritmul actual al reformelor se menține, negocierile de aderare ar putea fi încheiate, din punct de vedere tehnic, în prima jumătate a anului 2028.

• _{Vezi și: Rikard Jozwiak și Nicu Popescu: „Veto” pentru cei noi din UE și decuplarea R. Moldova de Ucraina}

Potrivit lui Kos, reformele din cele două clustere ar trebui să aducă beneficii concrete, de la facilitarea comerțului și atragerea investițiilor până la crearea unor locuri de muncă mai bune.

Ea a mai spus că UE va continua să sprijine Republica Moldova, dar și că Uniunea trebuie să se pregătească pentru primirea unor noi membri.

„Nu ne putem permite să integrăm noi state membre care nu ne consolidează securitatea”, a declarat Marta Kos în ajun, la Luxemburg. Ea a adăugat că alinierea strategică a candidaților, inclusiv în privința sancțiunilor și a inițiativelor în domeniul energiei și infrastructurii, devine tot mai importantă.

Pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri pentru pregătirea Uniunii în vederea extinderii. Acesta vizează adaptarea instituțiilor, politicilor și bugetului UE la primirea unor noi membri, precum și pentru consolidarea garanțiilor privind respectarea statului de drept după aderare.

Totodată, Comisia propune integrarea treptată a țărilor candidate în domenii strategice, precum energia, transporturile, inteligența artificială și apărarea, cu condiția progreselor în reforme și a alinierii la valorile și interesele strategice ale UE.

La Chișinău, premierul Vasile Tofan a salutat deschiderea celor două noi grupuri de capitole și a spus că Moldova își propune să încheie negocierile până în 2028. „Avem multe de făcut într-un timp scurt”, a spus acesta, referindu-se la reformele necesare și la alinierea instituțiilor la standardele europene.

Negocierile sunt organizate în șase clustere tematice. Republica Moldova a deschis clusterul „Valori fundamentale” în iunie, iar clusterul „Relații externe” în iulie. Deschiderea celor două noi clustere are loc înaintea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, când liderii UE vor discuta și despre extindere. Tot marți, la Luxemburg, au avut loc conferințe interguvernamentale de aderare cu Ucraina și Albania.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Comisia Europeană susține că țările UE au importat hidrocarburi rusești în valoare de 209 miliarde de dolari de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Anunțul de marți vine în contextul disputei privind dependența energetică a Europei de Rusia, amplificată de recenta înțelegere a președintelui american Donald Trump cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, privind livrările de motorină rusească pe piețele internaționale.

Estimarea Comisiei este mai mică decât cea prezentată de vicepremierul rus responsabil de sectorul energetic, Aleksandr Novak, care a afirmat, pe 12 octombrie, că livrările către țările UE au totalizat 320,7 miliarde de dolari din 2022 până în prezent. Potrivit lui, numai în primele nouă luni ale anului 2026, acestea ar fi însumat 21,3 miliarde de dolari.

Comisia Europeană afirmă că blocul comunitar își reduce dependența de energia rusească și urmărește să elimine toate importurile de gaze din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Ponderea gazelor rusești în importurile UE a scăzut de la 45% în 2021 la 12%, în prezent.

„Suntem angajați pe termen lung, iar această tendință este foarte clară”, a declarat, marți, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen.

Totuși, Rusia rămâne al doilea furnizor de gaze naturale lichefiate (GNL) al Uniunii, după Statele Unite, cu aproximativ 17% din importuri în 2026. Franța a fost cel mai mare importator de GNL rusesc din UE în primul trimestru al anului 2026, urmată de Belgia și Spania. Ungaria și Slovacia beneficiază în continuare de derogări care le permit să cumpere petrol rusesc transportat prin conducte.

În acest context, ministrul de externe al Suediei, Maria Malmer Stenergard, a atras atenția că suma invocată de Moscova depășește cele 218,7 miliarde de euro acordate de UE ca sprijin Ucrainei de la începutul războiului. Ea a pledat pentru folosirea activelor rusești înghețate, care ar putea aproape dubla ajutorul oferit Kievului.

Președintele american Donald Trump a anunțat pe 9 octombrie că a convenit cu liderul rus Vladimir Putin asupra livrării unor cantități mari de motorină rusească pe piețele internaționale, în încercarea de a reduce prețurile carburanților. Anunțul a fost criticat de mai multe țări europene. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a acuzat statele europene de „ipocrizie”, susținând că acestea continuă să finanțeze Rusia, în timp ce critică decizia Washingtonului.

• Te-ar putea interesa și: Trump încheie o înțelegere cu Putin privind exporturile de motorină. Ucraina o numește un „cadou”

Într-un mesaj publicat pe Truth Social pe 12 octombrie, Trump a apărat decizia administrației sale, afirmând că a procedat corect pentru a proteja interesele americanilor și invocând sumele plătite Rusiei pentru energie de către europeni.

Între timp, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat pentru AFP, la reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale din Bangkok, că livrările suplimentare de motorină rusească ar putea avea un efect neglijabil asupra prețurilor.

„Volumele nu au nicio semnificație macroeconomică”, a spus Dombrovskis, adăugând că există îndoieli serioase că Rusia poate furniza cantitățile anunțate și că motorina ar respecta standardele de calitate americane.

Prețurile carburanților au crescut pe fondul războiului declanșat de Statele Unite împotriva Iranului la 28 februarie. Dombrovskis a avertizat că șocul inflaționist provocat de conflictul din Orientul Mijlociu ar putea dura mai mult decât se anticipa, iar Comisia Europeană ar putea revizui în sus prognoza inflației pentru 2027.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele României, Nicușor Dan, a salutat adoptarea în Ucraina a unei noi legi a minorităților naționale, care extinde folosirea limbilor maghiară sau română, dar nu și al rusei, înlăturând un obstacol în calea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

„Noile prevederi legislative consolidează cadrul legal pentru educația în limbile minorităților recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, alături de limba ucraineană. Considerăm că, în acest fel, Ucraina își consolidează poziția de candidat la integrarea în Uniunea Europeană, un proces pe care România îl sprijină ferm”, a scris Dan pe Facebook marți, când noua lege ucraineană a fost promulgată de omologul său de la Kiev, Volodimir Zelenski.

Luni, când legea ucraineană obținea votul legislativului de la Kiev, Ungaria a confirmat că aprobarea ei înseamnă că Budapesta nu se mai opune începerii de către Ucraina a negocierilor de aderare pe încă două grupuri de capitole (clustere), odată cu vecina ei de integrare în UE, R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Ungaria dă „lumină verde” deschiderii de noi capitole ale aderării cu Ucraina și implicit cu Moldova

După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a adoptat legislație menită să consolideze statutul limbii ucrainene, de obicei prin favorizarea ei în dauna rusei, care fusese dominantă în multe domenii.

Aprobând noua lege, luni, liderii politici de la Kiev au dat asigurări că drepturile mai mari pentru limbile oficiale din UE vorbite pe teritoriul Ucrainei nu vor submina poziția limbii de stat, ucraineana.

Atât Bucureștiul, cât și Budapesta au spus separat, în replică la adoptarea noii legislații că vor urmări aplicarea ei în practică în regiunile unde trăiesc etnici maghiari și români.

Pe de altă parte, presa din România a relatat la sfârșitul săptămânii trecute că trei organizații de etnici români din Ucraina au avertizat conducerea de la București că legea pregătită la Kiev nu merge destul de departe.

„Am ajuns la concluzia că, deși proiectul cuprinde unele prevederi care pot fi folositoare, rămâne un număr de chestiuni de mare însemnătate pentru păstrarea școlilor și a învățământului în limba română și care, în forma de acum, trebuie îndreptate”, se spune într-un memoriu trimis la București de Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru 2026, de la 2,3% la 1,5%, și estimează că avansul economiei va fi mai lent decât se anticipa și în 2027. Noile estimări au fost publicate marți, 13 octombrie, în raportul „Perspectivele economiei mondiale” (World Economic Outlook).

Raportul avertizează că escaladarea conflictelor geopolitice și șocurile energetice pot alimenta inflația și afecta creșterea economică globală. În evaluarea misiunii sale din mai, FMI a evidențiat pentru Republica Moldova riscurile asociate războiului din Orientul Mijlociu și celui din Ucraina. Experții Fondului afirmă că prețurile ridicate la energie și condițiile financiare globale mai restrictive ar putea încetini economia și adânci dezechilibrele externe ale Moldovei.

În aprilie 2026, FMI prognoza o creștere economică de 2,3% pentru acest an, după ce coborâse estimarea inițială de la 2,5%. În noul raport, prognoza pentru 2026 a fost redusă la 1,5%. Pentru 2027, Fondul anticipează o creștere de 2,3%, față de 3,7% cât estima anterior. Economia Republicii Moldova a crescut cu 2,4% în 2025.

În privința inflației, FMI estimează o rată medie anuală de 7,4% în 2026, față de 7,8% în 2025. Pentru 2027, însă, anticipează o accelerare până la 9%. Prognoza pentru anul curent este mai mare decât cea din aprilie, când Fondul estima o inflație medie de 5,5%. În septembrie, inflația anuală din Republica Moldova a crescut la 8,6%, față de 6,96% în august, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în special din cauza scumpirii serviciilor și a gazelor naturale.

FMI estimează că deficitul contului curent al balanței de plăți va crește de la 19,7% din PIB în 2025 la 22% în 2026 și 22,8% în 2027. Rata șomajului ar urma să fie de 6,8% în acest an și să scadă la 3,6% în 2027.

• Citește și: Comisarul UE pentru economie spune că Moldova e la jumătatea calendarului de reforme și mai are de făcut două treimi

În 2026, economia Republicii Moldova ar urma să crească mai lent decât media de 1,7% estimată de FMI pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare din Europa. Pentru acest grup de țări, din care fac parte și România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Ucraina, Fondul anticipează o accelerare a creșterii economice la 2,1% în 2027.

Perspectivele diferă considerabil în regiune. FMI estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, față de creșterea de 0,7% prognozată în aprilie. În schimb, Polonia ar urma să crească cu 3,4%, Bulgaria cu 2,6%, Ungaria cu 1,9%, iar Cehia cu 1,8%.

La nivel global, FMI prognozează o creștere economică de 3,1% în 2026 și de 3,4% în 2027.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina continuă să primească informații secrete din partea Statelor Unite, a declarat marți ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, pe fondul îngrijorărilor apărute după ce Kievul nu a fost avertizat înaintea atacului rusesc cu rachete balistice din seara zilei de 12 octombrie.

„Probabil întrebați dacă primim informații secrete din partea americană. Da, continuăm această cooperare”, a spus Sibiha la Forumul de Securitate de la Varșovia, citat de presa ucraineană. Declarația vine pe fondul tensiunilor recente dintre Kiev și Washington privind atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești.

Sibiha a confirmat că, în timpul atacului rusesc din noaptea de 12 spre 13 octombrie, alarma aeriană a fost declanșată cu întârziere. El a explicat că întârzierea a fost legată de tipul special de armament folosit de Rusia. Ministrul a cerut, totodată, mai multe sisteme de apărare antiaeriană și echipamente energetice, în perspectiva unei noi ierni în care Rusia continuă să atace Ucraina.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 13 octombrie că cinci rachete balistice rusești au lovit în ajun infrastructura civilă din Kiev, fără ca Ucraina să primească în prealabil avertizări din partea partenerilor. Informațiile despre lansarea rachetelor sunt esențiale pentru salvarea vieților, a subliniat el într-un mesaj pe Telegram. Zelenski nu a precizat de ce nu a fost transmisă avertizarea și nici de la care dintre parteneri aștepta Ucraina să primească aceste informații.

• Vezi și: „Armistițiu energetic”. Trump anunță o încetare a focului în sectorul energetic între Ucraina și Rusia

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iuri Ihnat, a precizat că țintele au fost detectate de radare abia în timpul atacului. El a spus că Ucraina primește informații despre activitatea aviației strategice ruse, a navelor militare și lansările de rachete balistice atât din SUA, cât și din alte țări NATO. Potrivit lui, specialiștii ucraineni urmează să clarifice, împreună cu partenerii, motivele întârzierii.

Anterior, Financial Times, Axios și The Washington Post au relatat că oficiali americani ar fi avertizat Kievul că ar putea pierde sprijinul informațional și militar al SUA dacă Ucraina continuă atacurile asupra rafinăriilor rusești.

Zelenski a mai afirmat că Ucraina nu a atacat obiective energetice rusești în cele două zile de după anunțul făcut pe 11 octombrie de președintele american Donald Trump privind un armistițiu energetic între Kiev și Moscova, în timp ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică și critică ucraineană. Kievul este pregătit pentru măsuri reciproce de dezescaladare, a spus președintele, cerând presiuni mai puternice asupra Moscovei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Două nave comerciale au fost lovite de drone în largul coastelor Bulgariei, în noaptea de luni spre marți, iar una dintre ele s-a scufundat, potrivit autorităților bulgare. Directorul Agenției Navale a Republicii Moldova, Igor Zaharia, a confirmat pentru Europa Liberă că una dintre nave, „Chelsea 3”, se îndrepta spre Republica Moldova. El a precizat că este „o navă de mărfuri generale”.

„Chelsea 3”, înregistrată la Odesa și navigând sub pavilion maltez, a fost lovită de trei drone aeriene în jurul orei 1:30, la aproximativ 15 mile marine de orașul Biala. Nava, lungă de 136 de metri, nu s-a scufundat, ci a rămas în derivă, fără echipaj la bord, înclinată într-o parte, în apropiere de Capul Sfântul Atanasie, potrivit postului public de radio bulgar BNR. Vasul plecase din portul turcesc Giresun și se îndrepta spre Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova.

Agenția Navală a precizat ulterior pentru TV8 că nava nu transporta marfă și urma să fie încărcată cu semințe de floarea-soarelui la Giurgiulești.

Cei 15 membri ai echipajului — șapte ucraineni și opt cetățeni azeri — au fost evacuați și transportați la Varna. Cinci dintre ei au primit îngrijiri medicale.

A doua navă comercială s-a scufundat la aproximativ 17 mile marine est de localitatea Krapeț. Potrivit informațiilor preliminare citate de autoritățile bulgare, cinci membri ai echipajului fuseseră salvați, dar 11 erau încă dați dispăruți. Nava a fost identificată de presă ca Azov-Concord.

Incidentul are loc la câteva zile după un alt atac asupra unor nave comerciale în zona economică exclusivă a Bulgariei, la aproximativ 70 de mile marine est de Biala. Atunci, nava „Alfa Watan”, sub pavilion togolez, s-a scufundat, iar cei 12 membri sirieni ai echipajului au fost dați dispăruți. O altă navă, „Able”, sub pavilion palauian, a fost avariată și a luat foc, potrivit BNR.

• Vezi și: România a distrus o dronă navală cu explozivi în preajma exploatării de gaze din Marea Neagră. Nicușor Dan și UE au condamnat Rusia

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat din nou marți atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor Bulgariei și a cerut ca responsabilii să fie trași la răspundere.

„Marea Neagră a devenit un nou front al escaladării războiului Rusiei în Ucraina. Acest lucru este inacceptabil”, a scris von der Leyen, marți, pe platforma X. „Cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere”, a adăugat ea.

Premierul bulgar Rumen Radev a convocat de urgență Consiliul de Securitate și a calificat atacurile drept „absolut inacceptabile”. El a anunțat că reprezentanții permanenți ai Bulgariei la NATO și Uniunea Europeană au fost informați și că intenționează să discute situația cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și să o convoace pe ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova.

Radev a declarat că, deocamdată, nu există dovezi clare cu privire la autorii atacurilor, dar a afirmat că rezultatul acestora este în avantajul Federației Ruse.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Republica Moldova va deschide oficial negocierile pentru încă două grupuri de capitole de aderare la Uniunea Europeană, marți, 13 octombrie, la Luxemburg, în cadrul celei de-a patra Conferințe interguvernamentale Moldova-UE. Este vorba despre Clusterul 2 – „Piața internă” și Clusterul 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă”.

Potrivit Consiliului Uniunii Europene, reuniunea va începe la ora 21:00, ora Chișinăului, iar conferința de presă comună este programată pentru ora 22:00. La aceasta vor participa viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, și ministrul irlandez pentru Afaceri Europene, Thomas Byrne, a cărui țară deține președinția rotativă a UE.

În ajun, Cristina Gherasimov a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare că decizia de a deschide încă două clustere „confirmă sprijinul unanim al statelor membre pentru aderarea Republicii Moldova la UE și recunoașterea progreselor realizate de țara noastră”.

• Te-ar putea interesa și: „Important e să ajungem în UE”. Ce cred politicienii de la Chișinău despre eventuale drepturi reduse în primii ani după aderare

Negocierile de aderare sunt organizate în șase clustere tematice. La 15 iunie, în cadrul celei de-a doua Conferințe interguvernamentale Moldova-UE, desfășurate la Luxemburg, a fost deschis Clusterul 1 – „Valori fundamentale”. Ulterior, la 9 octombrie, a fost deschis Clusterul 6 – „Relații externe”.

Republica Moldova își propune să deschidă toate capitolele de negociere rămase până la sfârșitul anului.

Deschiderea noilor clustere are loc înaintea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, când liderii UE vor discuta și subiecte legate de extinderea Uniunii.

Tot marți, la Luxemburg, sunt programate conferințe interguvernamentale de aderare cu Albania și Ucraina, potrivit Consiliului UE.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a fost obligat de Judecătoria Chișinău, în primă instanță, să prezinte scuze publice unor jurnaliști și reprezentanți ai societății civile pentru cuvintele jignitoare folosite la adresa lor. Potrivit hotărârii, scuzele urmează să fie prezentate în cadrul celei mai apropiate ședințe a Primăriei Capitalei.

Printre cei vizați se numără actorul și bloggerul Cătălin Lungu, jurnalistul Vitalie Călugăreanu și președintele comunității WatchDog, Valeriu Pașa. Cazul se referă la insultele adresate de edil în timpul unei ședințe a Primăriei din 9 decembrie 2024.

Hotărârea a fost pronunțată pe 8 octombrie de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, iar Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a anunțat-o pe 12 octombrie, calificând-o drept o victorie parțială.

Instanța a admis parțial acțiunea civilă depusă de cinci persoane pentru apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. Celelalte pretenții ale reclamanților, inclusiv Nata Albot și Mariana Rață, au fost respinse. Judecătorul a considerat că alte etichetări folosite de primar se încadrează în categoria „judecăților de valoare”.

• Citește și: Niciun referendum consultativ n-a produs vreodată rezultatul scontat. La ce speră Ion Ceban

Vitalie Călugăreanu a calificat hotărârea drept „destul de ciudată” și a avertizat că aceasta ar putea crea „un precedent periculos”, în contextul amplificării discursului de ură în mediul online, relatează Cotidianul. Jurnalistul a spus că așteaptă decizia motivată pentru a examina argumentele instanței.

Ion Ceban nu a comentat direct hotărârea, dar a acuzat, într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, presiuni politice și a spus că va reveni cu detalii.

Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Centru în termen de 30 de zile. Avocatul Vitalie Enachi, contractat de CJI pentru a-i reprezenta pe reclamanți, urmează să atace hotărârea, potrivit organizației.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministra de externe a Ungariei, Anita Orban, a salutat aprobarea luni de către parlamentul Ucrainei a unor drepturi sporite pentru etnicii maghiari, o condiție pusă de Budapesta ca să-și dea acordul pentru deschiderea de noi capitole ale negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Vorbind după o întâlnire cu colegul ei ucrainean Andrii Sibiha, la Luxemburg, Orban a mai spus că țara ei va monitoriza aplicarea în practică a noii legi ucrainene a minorităților.

Ungaria a blocat deschiderea așa-numitelor „grupuri” de negociere - domenii de politică la care țările candidate la aderarea la UE trebuie să-și alinieze legislația, acuzând Kievul că nu protejează drepturile minorității maghiare.

Kievul a afirmat de mult timp că respectă drepturile minorităților, dar a negociat cu Budapesta și a adoptat legislația, care mai are nevoie de semnătura președintelui Volodimir Zelenski pentru a intra în vigoare, potrivit AFP.

„A fost adoptată o lege ucraineană care garantează drepturile minorităților naționale fără a compromite statutul limbii ucrainene”, a declarat serviciul de presă al parlamentului.

Legea, a adăugat acesta, ar „extinde oportunitățile de utilizare a limbilor minorităților naționale din Ucraina care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene” în sistemul de învățământ.

• Te-ar putea interesa și: Mai puține bariere până la aderare, dar și drepturi limitate după. Comisia Europeană propune reguli noi despre extindere

Sibiha a spus după întâlnirea cu Orban că speră ca mâine, marți, UE să ia o decizie privind deschiderea a încă două grupuri de capitole.

„Mâine, ne așteptăm ca UE să decidă în mod oficial deschiderea grupului tematic 2, „Piața internă”, și a grupului tematic 3, „Competitivitate și creștere economică incluzivă”. Am mulțumit părții maghiare pentru poziția sa constructivă în această privință”, a scris Sibiha pe X.

Este de așteptat ca Moldova și Ucraina să facă împreună acest nou pas spre aderare, așa cum au anticipat în mai multe rânduri în ultimele zile liderii de la Chișinău și Kiev, ca și oficialii Comisiei Europene.

Ambele țări vor să deschidă până la sfârșitul anului curent toate capitolele de negociere a aderării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova își îndeamnă membrii să poarte banderole albe pe mantii, în semn de protest față de proiectul noii legi a salarizării. Acțiunea, propusă pentru 30 de zile, a început pe 12 octombrie și nu presupune sistarea activității instanțelor.

Decizia a fost luată în unanimitate de Consiliul Executiv al Asociației, pe 9 octombrie, în aceeași zi în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a discutat problemele de salarizare cu care se confruntă magistrații și soluțiile ce urmează să fie promovate în raport cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției.

Deși protestul are o „formă simbolică”, în prima zi a acțiunii, o singură magistrată a ieșit să protesteze în fața Parlamentului – Marina Rusu, președinta Asociației „Vocea Justiției”, potrivit Moldova 1. Ea a explicat că ceilalți judecători nu au participat la manifestație după ce Consiliul Superior al Magistraturii le-a recomandat să nu întrerupă activitatea instanțelor.

„Judecătorii au acceptat, precizând că vor continua examinarea dosarelor, dar își vor manifesta dezacordul purtând panglici albe”, a declarat Rusu pentru postul public de televiziune.

Rusu a criticat proiectul noii legi, afirmând că acesta nu rezolvă problemele legate de remunerare, volumul mare de muncă și păstrarea specialiștilor în sistem. Ea a spus că ia în calcul să părăsească magistratura după 15 ani de activitate.

Principala nemulțumire a judecătorilor ține de formula de calcul a salariilor prevăzută în proiectul noii legi a salarizării în sectorul public. Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), proiectul majorează cu doar două clase salarizarea magistraților, dar reduce coeficientul de calcul de la 8,48 la 6,85. În consecință, un judecător cu o vechime de până la opt ani, care nu a trecut prin evaluare, ar urma să primească o majorare de aproximativ 560 de lei.

• Citește și: Salarii mai mari pentru bugetari, însă de la anul. Ce majorări vor primi profesorii, polițiștii, medicii etc.

CSM a propus majorarea cu zece clase a poziției de salarizare a judecătorilor și revizuirea coeficientului, astfel încât salariile lor să pornească de la nivelul celui al secretarului general de stat.

Potrivit calculelor prezentate de CSM, dacă s-ar fi menținut formula anterioară, raportată la salariul mediu pe economie, salariul unui judecător de primă instanță ar fi ajuns la aproximativ 52.200 de lei. Consiliul a cerut și opiniile Comisiei Europene și OSCE/ODIHR asupra proiectului, în special în privința respectării standardelor europene privind independența justiției.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.