Satelitul, de dimensiunea unei pâini și cântărind aproximativ cinci kilograme, va fi folosit pentru monitorizarea culturilor agricole, evaluarea impactului dezastrelor naturale și „identificarea din timp a semnelor de secetă”, potrivit Ministerului Agriculturii de la Bișkek.
O echipă de aproximativ 10 ingineri kîrgîzi a lucrat timp de doi ani și jumătate la construirea acestui satelit de 5 kilograme, a declarat Ilia Cernîi, directorul companiei de tehnologie Kyrgyz Electronics, care a coordonat proiectul. Satelitul are o durată de viață estimată la 15 ani, iar presă locală a estimat costul construcției sale la aproximativ 130.000 de dolari.
Oficialii kirghizi descriu nava spațială ca fiind dezvoltată și asamblată la nivel național, deși Cernîi a menționat că „majoritatea tehnologiilor” din interiorul nanosatelitului sunt rusești, „deoarece dezvoltarea de la zero durează între 5 și 10 ani”.
Lansarea satelitului kîrgîz din California, programată pentru 1 octombrie, reprezintă cel mai recent moment important într-o cursă spațială care se intensifică în Asia Centrală.
Lansarea satelitului kîrgîz pe orbită din California, programată să aibă loc pe 1 octombrie, marchează un moment important într-o cursă spațială care se intensifică în Asia Centrală.
În august, Uzbekistanul a lansat pe orbită un satelit construit în China, care includea un „modul de inteligență artificială dezvoltat de specialiștii Agenției Uzbecosmos”. De asemenea, Tașkentul a anunțat recent că intenționează să producă propriul satelit până în 2028.
Kazahstanul are în prezent pe orbită mai mulți sateliți de fabricație proprie, iar în septembrie a anunțat planuri pentru crearea unei „constelații internaționale de nouă sateliți destinată observării Pământului”. Constelația ar urma să includă sateliți furnizați de Mongolia, Republica Congo și Nigeria.
Nelly Bekus, expertă în Asia Centrală la Universitatea din Exeter, a declarat pentru RFE/RL că, pentru statele capabile să-și producă propria infrastructură spațială, efortul și costurile sunt considerate justificate din perspectiva securității naționale.
„În ultimii ani, pe măsură ce tensiunile geopolitice au crescut la nivel mondial, accesul independent la datele satelitare gestionate de echipe naționale a devenit, de asemenea, din ce în ce mai important pentru securitatea statului”, a afirmat ea.
Bekus a adăugat că „capacitățile spațiale au fost asociate de mult timp cu ideea unei națiuni progresiste, oferind dovezi foarte vizibile ale puterii tehnologice a unei țări și ale statutului său pe scena mondială”.
Analiști occidentali au indicat și tendința guvernelor autoritare de a menține un „comutator de oprire” pentru comunicații în cazul unor proteste sau tulburări sociale.
Astana a oprit internetul în Kazahstan timp de câteva zile pe fondul protestelor de masă din țară la începutul anului 2022, iar Uzbekistanul a declarat că satelitul său fabricat pe plan intern, prevăzut pentru 2028, va asigura ceea ce numește „o sursă suverană și obiectivă de informații” în țară.
Atunci când Kazahstanul a participat la discuții privind introducerea serviciului Starlink pentru populația sa rurală, negocierile cu compania SpaceX a lui Elon Musk au ajuns în impas din cauza cerinței Kazahstanului ca stațiile de la sol - antenele de comunicații care transmit semnale către sateliții care trec pe deasupra - să fie construite pe teritoriul țării, permițând Astanei să mențină controlul.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.