La ce vârstă credeți că ar trebui să primească un copil primul smartphone? Click pentru a participa la un SONDAJ
Iustin știe că e dependent de social media.
Pentru el, un elev de clasa a XI-a din Chișinău, smartphone-ul înseamnă cam șase ore pe zi. Uneori mai mult. Are telefon mobil de când era în clasa a III-a și este activ pe rețelele sociale cam dintr-a VI-a.
„Am început cu TikTok, apoi Instagram și Telegram. Facebook nu am”.
Adolescentul de 17 ani – la fel ca alții din generația sa – își dă seama că rețelele sunt construite în așa fel încât să îl țină lipit în fața ecranului.
„De exemplu, dacă intri pe Instagram să verifici mesajele, primele lucruri care îți apar sunt o postare sau un reel. Te uiți la reel-ul acela – ți se pare interesant și vrei să mai vezi unul, apoi încă unul și încă unul. Așa pierzi noțiunea timpului”.
Mecanismul descris de adolescentul din Chișinău a fost dezbătut, recent, în SUA, într-un mega-proces în care compania Meta – care deține Facebook și Instagram – a fost de acord să plătească despăgubiri de peste 12 miliarde de dolari, după ce 47 de state americane au acuzat-o că „a exploatat intenționat copiii pentru profit și apoi a mințit”.
La finele procesului, Meta a promis că va verifica vârsta utilizatorilor, va limita accesul adolescenților la două ore pe zi și va bloca accesul lor la aplicații, pe timpul nopții.
În prezent, un copil din R. Moldova – cam ca peste tot în lume – trebuie să aibă minimum 13 ani pentru a-și deschide un cont pe Instagram, Facebook sau TikTok.
Prea puțin – crede Iustin, care se raportează la propria experiență și spune că vârsta minimă ar trebui să fie de cel puțin 15 ani, când utilizatorul e un pic mai copt la minte.
„Niciun copil care nu poate să gândească logic, să ia decizii mature și să își asume responsabilitatea pentru propriile alegeri nu ar trebui să aibă acces la rețelele sociale. Copilului meu nu i-aș da un telefon până în clasa a VII-a sau a VIII-a”, spune tânărul.
„Vreau să mă desprind de telefon, dar nu prea pot. Fără el nu pot să văd orarul de la școală, ce fac colegii mei, să știu ce se întâmplă mâine la școală”, spune Iustin.
Dependența de social media, o problemă tot mai întâlnită și în R. Moldova
Maria Bulicanu este psihologă la Gimnaziul „Valeriu Bulicanu” din Boldurești, singura instituție de învățământ din raionul Nisporeni care are un asemenea specialist.
Ea spune pentru Europa Liberă că efectele utilizării excesive a telefoanelor pot fi observate în timpul orelor. Unii elevi sunt adesea distrași de notificări; alții – se uită compulsiv la el în așteptarea unor like-uri sau mesaje care nu mai vin.
În pauze, problema e și mai evidentă – toți sunt cu nasul în telefon, spune specialista.
„Uneori îi întreb dacă au în telefon aplicația care arată cât timp petrec zilnic pe dispozitiv. O facem aproape ca pe un joc: «Hai să vedem cât timp ai stat astăzi pe telefon». Unii spun că opt ore, alții zece sau chiar 12 ore”, a spus psihologa.
Maria Bulicanu spune că dependența poate fi observată încă din clasele primare și devine tot mai vizibilă în perioada gimnazială.
Uneori – au recunoscut unii elevi în discuțiile cu psihologa – minorii ajung să folosească telefoanele pe ascuns, când nu-s părinții de față, ba chiar să le utilizeze cardurile pentru a cumpăra jocuri sau aplicații de pe social media.
„Pentru ei, acest comportament a devenit ceva normal. Este foarte greu ca un copil să vină singur și să spună: «Ajutați-mă, cred că sunt dependent». Creierul lor este încă în dezvoltare și, de multe ori, nu pot identifica singuri problema”, crede Maria Bulicanu.
Utilizarea excesivă a telefonului poate afecta atenția, memoria, gândirea critică și capacitatea copilului de a depune efort pentru a găsi și înțelege informația. Un alt efect este reducerea timpului de somn, mai ales în cazul copiilor care se culcă târziu.
„Somnul insuficient duce la scăderea reușitei școlare, a capacității de concentrare și poate contribui la apariția unor probleme emoționale și comportamentale”, ne-a spus specialista.
Psihologa subliniază că școala poate explica riscurile și poate interveni, însă rolul părinților este esențial. Copiii imită comportamentul adulților, iar dacă părinții petrec mult timp pe telefon, copiii vor face la fel.
De aceea, spune Maria Bulicanu, părinții trebuie să-și schimbe, la rândul lor, comportamentul și să ofere alternative: timp petrecut împreună, lectură, jocuri sau discuții.
„Dacă adulții sunt permanent conectați la internet și la telefon, este foarte greu să le ceri copiilor să facă altfel”, crede ea.
Mulți părinți conștientizează acest lucru și încearcă să ia măsuri.
Când părinții intervin
Nadia Chelban este mama a trei fete: Ilinca (14 ani), Voica (12 ani) și Zoe (8 ani). De ceva timp, alături de soț, femeia încearcă să țină sub control cât stau și ce fac fetele pe telefon.
„Am conștientizat că nu ne putem opune realităților de azi. Pentru noi, așadar, nu a fost niciodată despre interdicția totală, ci despre a pune niște limite”, spune Nadia.
Familia Chelban a amânat cât mai mult să le cumpere fetelor telefoane mobile. Fiica mai mare l-a primit la 12 ani, iar cea mijlocie – la fel. Cea mică nu are încă unul. Toate au tablete, dar și acolo au un timp-limită de utilizare.
Niciuna dintre fete nu are acces la social media.
„Nu au acces la aplicațiile pe care nu le putem controla, de exemplu Google și YouTube. Pentru documentare au Wikipedia. Toate aplicațiile, la instalare, cer permisiunea unui părinte.”
Nadia recunoaște că situația o să fie mai greu de gestionat odată cu adolescența.
„Am mai multe frici pentru când vor împlini 16 ani. De exemplu, mă tem că, având acest control din exterior, să nu le afectez capacitatea de a se descurca singure”.
Vârsta de 15-16 ani este menționată adesea în dezbaterile privind cum să-și protejeze statele copiii de pericolele de pe social media. Australia, Brazilia și Indonezia au interzis deja accesul copiilor sub 16 ani la rețele, iar în alte zeci de țări se poartă discuții.
Luni, 14 septembrie, Reuters a relatat, pe baza unui document al Comisiei Europene, că Uniunea pregătește prin viitorul EU Kids Act restricționarea accesului copiilor sub 15 ani la rețele sociale, platforme video, chatboturi AI și jocuri online.
Propunerea urmând să fie prezentată joi, 17 septembrie, de Ursula von der Leyen și de comisara pentru tehnologie Henna Virkkunen.
◉ SONDAJ
R. Moldova trebuie să-și adopte propriile legi
Natalia Spînu, expertă în securitate cibernetică și directoarea Institutului European de Studii Politice spune că, în R. Moldova, reglementarea trebuie să vină pe plan intern.
Până la implementarea unor reglementări generale, crede Natalia Spînu, protecția copiilor în mediul online trebuie să fie o responsabilitate comună a statului, școlilor și părinților.
„Părinții și școlile pot acționa imediat, autoritățile de reglementare pot pune presiune pe platforme, iar statul trebuie să construiască, pe termen lung, un cadru juridic adecvat”, spune experta.
Natalia Spînu spune că, în prezent, Republica Moldova are doar instrumente juridice parțiale pentru protecția minorilor.
„Autoritățile pot lua măsuri fără să aștepte modificări legislative: finanțarea serviciilor de siguranță online, solicitarea către marile platforme de a aplica în Moldova aceleași setări de protecție pentru minori ca în UE și SUA, introducerea alfabetizării digitale în școli și formarea profesorilor pentru a recunoaște riscurile online”.
Experta în securitate cibernetică spune că una dintre marile probleme de pe social media este abuzul sexual – în diferite forme – la care sunt supuși/expuși copiii.
„Avem zeci de mii de copii crescuți de bunici sau rude, care au acces la internet neîngrădit. Adultul din casă, de cele mai multe ori, nu are competențele digitale necesare pentru a ști ce se întâmplă pe ecran”, spune Natalia Spînu.
Experta susține că R. Moldova are cea mai slabă alfabetizare media din Europa. Iar înainte de alegerile prezidențiale din septembrie 2025, o rețea documentată de peste 900 de conturi coordonate de propagandă rusă opera pe TikTok, Facebook, Instagram și YouTube.
„Un adolescent de 15 ani, singur acasă, cu telefonul în mână și fără niciun adult care să poată verifica ce vede nu este doar un copil expus la conținut nepotrivit. Este o țintă pentru manipulare politică și, în unele cazuri documentate, pentru recrutare în scheme ilegale”, a precizat ea.
Natalia Spînu crede că siguranța online a copiilor trebuie tratată ca pe o problemă de securitate națională. În prezent, în R. Moldova nu există o lege sau un proiect de lege avansat privind limitarea sau interzicerea accesului minorilor la social media.
Recent, la o conferință despre riscurile din mediul online pentru copii, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că tot mai multe țări tratează utilizarea excesivă a ecranelor și a rețelelor sociale ca o problemă majoră de sănătate publică.
Totuși, dacă anul trecut Maia Sandu susținea limitarea accesului copiilor la rețelele sociale, acum poziția ei nu mai este atât de fermă.
Președinta spune că, după discuții cu elevi, profesori, părinți și specialiști din mai multe raioane a înțeles că soluția nu este izolarea copiilor de tehnologie, ci educarea lor pentru a o folosi responsabil.
„Trebuie să pregătim copiii pentru ocupații care se vor transforma profund și pentru meserii care încă nu există. Trebuie să îi învățăm să folosească rețelele sociale inteligent, echilibrat și responsabil. Să gândească critic și să folosească noile instrumente fără ca să devină captivi ai acestora”, a spus Maia Sandu.
Până să intervină statul, Iustin crede că fiecare adolescent din generația sa trebuie să fie „suficient de matur” pentru a-și da seama când social media devine un pericol.
Și când să-și închidă telefonul.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
