Considerați justificată testarea profesorilor de română din școlile cu predare în rusă? Click pentru a participa la un SONDAJ
„Am un pic de emoții”, a spus Europei Libere Victoria Sarioglo, profesoară de română din Găgăuzia, reacționând la anunțul ministerului despre testare.
În vârstă de 22 de ani, ea predă româna elevilor din clasele primare la Liceul „Gavril Gaidarji” din Comrat, după ce a făcut pedagogie la Universitatea Ion Creangă din Chișinău, absolvind-o chiar anul acesta.
Victoria este una din cele câteva sute de profesori pentru care româna nu este limba maternă, care nu au făcut ei înșiși școala în română, dar care îi învață acum româna pe elevii din școlile cu predare în limbile minorităților etnice.
„Ni s-a spus că testarea va avea loc pe 28, 29 noiembrie. Au fost invitați profesorii care predau româna [în Găgăuzia]”, a spus profesoara.
Valentina Olaru, secretară de stat la Ministerul Educației și Cercetării, a spus Europei Libere că „testarea competențelor lingvistice” vizează „profesorii de limba română care nu au făcut studii în această limbă și nu au demonstrat deja un nivel suficient de cunoaștere a românei, prin activitatea profesională”.
„Este o măsură care ne va arăta realitatea”
Din aproape șase mii de elevi din școlile cu predare în rusă, care au absolvit gimnaziul în 2026, doar 80 la sută au luat examenul la română în sesiunea de bază. Adică, 1.157 de absolvenți l-au picat.
Este o rată de promovare mică, a spus ministrul Educației, Dan Perciun, pe 17 noiembrie, când a anunțat planurile pentru evaluarea competențelor lingvistice ale profesorilor de română, autoritățile bănuind că nivelul de cunoaștere a limbii de către profesori are impact asupra performanțelor elevilor.
Această evaluare trebuie să „ne arate realitatea, pe care câteodată o constatăm când mergem la ore, să asistăm”, a mai spus ministrul.
În cuvintele lui Perciun, scopul este „să îi sprijinim țintit pe profesorii pe care îi avem - pentru că alții nu sunt - și să îi ajutăm să devină vorbitori mai buni ai limbii române”.
Când și cum va avea loc evaluarea
Testul va include trei componente - scrierea, audierea și vorbirea – iar rezultatele vor fi confidențiale și vor fi utilizate de minister în scop intern, pentru elaborarea unor programe de instruire a profesorilor.
Ministerul nu urmărește sancționarea sau concedierea profesorilor, a explicat în discuția cu Europa Liberă și secretara de stat, Valentina Olaru - constatarea nivelului real de cunoaștere a limbii române va ajuta ministerul să dezvolte programe de formare adaptate necesităților fiecărui grup.
Profesorii care vor obține nivelurile B2 sau C1 vor primi certificate și vor putea beneficia de avantaje la procesul de atestare. Cei care nu vor atinge aceste niveluri vor primi sprijin pentru dezvoltarea competențelor lingvistice.
◉ SONDAJ
De ce începe testul în Găgăuzia
Din cele aproape 1.200 de instituții de învățământ general (școli primare, gimnazii și licee) din R. Moldova, în aproximativ 260 procesul de instruire are loc în limba rusă sau în regim mixt, adică în rusă plus română, sau rusă și o altă limbă a unei minorități etnice, ca bulgara.
Dintre școlile cu predare în rusă, cele mai multe sunt amplasate în municipiul Chișinău, având în vedere mărimea populației.
Aici, predau româna mai ales vorbitori nativi – aceștia nu vor fi testați. La liceul teoretic cu predare în limba rusă „Alecu Russo”, de exemplu, există 13 profesori de română. Sunt vorbitori nativi și „au competențe excelente de predare a limbii române”, a spus Europei Libere directoarea liceului, Lora Gîrleanu.
Cea mai mare concentrare a acestor școli este însă în UTA Găgăuzia – potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Aici, peste 90% dintre elevi își fac studiile în limba rusă.
Puțini dintre cei care predau româna în cele 45 de instituții de învățământ general din autonomia găgăuză au învățat ei înșiși în română.
Liceul „Mihail Ceachir” din raionul Ceadîr-Lunga este una din puținele excepții. Directoarea liceului, Valentina Cebotari, spune că a reușit să atragă și profesori vorbitori nativi de limba română, datorită vecinătății cu raioanele Taraclia și Basarabeasca.
„Am mai avea nevoie de încă doi profesori de limba română, inclusiv care să predea la clasele primare, dar cu cunoștințe bune. Dar nu e simplu deloc să-i găsim”, spune directoarea.
Ministerul Educației și Cercetării încearcă să încurajeze absolvenții universităților pedagogice care aleg să predea limba română în școlile cu predare în limba rusă, ca cele din Găgăuzia – aceștia primesc o indemnizație de circa 370 de mii de lei.
Victoria Sarioglo, profesoara de la liceul „Gavril Gaidarji” din Comrat cu care am început acest articol este una dintre beneficiare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.