Analista principală a Serviciului danez de securitate și informații (PET), Josefine Christensen, a declarat miercuri, la o conferință pe teme de securitate de la Copenhaga, că Rusia și-a schimbat tactica după ce operațiunile anterioare, desfășurate împotriva unui spectru mai larg de ținte, nu au reușit să descurajeze NATO să sprijine Ucraina.
„În primăvară am văzut multă planificare, dar foarte puține acțiuni. La începutul verii au început să pună în aplicare mult mai multe”, a afirmat Christensen, referindu-se la operațiunile de sabotaj.
Potrivit analistei, deși Moscova menține controlul politic asupra operațiunilor, îndrăzneala sa operațională crește. Rusia încearcă acum „să lovească ținte care au un impact direct asupra liniei frontului. Asta înseamnă producția de arme”, a spus ea, citată de Reuters.
Serviciului danez de securitate și informații afirmă că Rusia folosește tot mai mult intermediari recrutați prin Telegram și alte rețele de socializare. Aceștia primesc inițial sarcini simple, precum supravegherea sau fotografierea unor obiective, iar ulterior pot fi implicați în acte de sabotaj. Potrivit lui Christensen, printre cei recrutați se află și persoane vulnerabile, atrase de posibilitatea unor câștiguri rapide.
Avertismentul vine la doar câteva săptămâni după ce serviciul danez de informații militare a spus că Rusia ar putea să-și intensifice atacurile hibride împotriva Occidentului în următoarele luni. Serviciul a avertizat inclusiv asupra riscului unor atacuri limitate cu drone sau rachete împotriva infrastructurii din țările NATO.
Incidente în Germania și Estonia
Afirmațiile oficialilor de la Copenhaga se înscriu într-o serie de incidente recente investigate de autoritățile europene.
În Germania, guvernul a acuzat Rusia că s-ar afla în spatele unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle, folosit pentru transportul de armament către Ucraina, în august.
În Estonia, ministrul de externe Margus Tsahkna a declarat recent că incendiul izbucnit în august la sediul din Tallinn al companiei Milrem Robotics a fost un act de sabotaj organizat la ordinul serviciilor secrete ruse. Compania produce vehicule terestre fără pilot și furnizează tehnică militară Ucrainei.
Trei suspecți, toți cetățeni letoni, au fost reținuți în acest caz și transferați ulterior în Estonia. Milrem Robotics a spus că incendiul nu i-a afectat lanțurile de aprovizionare.
Londra și Berlinul își unesc eforturile
Pe acest fond, Marea Britanie și Germania au anunțat joi, 8 octombrie, un nou parteneriat pentru combaterea sabotajului și atacurilor cibernetice.
Acordul prevede schimb de informații și coordonarea acțiunilor pentru monitorizarea, descurajarea și perturbarea amenințărilor la adresa infrastructurii critice. Londra a spus că adversarii europeni, „în special Rusia”, reprezintă o amenințare hibridă tot mai serioasă.
Berlinul a avertizat, la rândul său, că se confruntă cu tot mai multe atacuri hibride rusești. Șeful serviciului german de informații externe a declarat luni că actuala confruntare cu Rusia a intrat într-o „nouă dimensiune, mai periculoasă”.
Kallas: Rusia pune vieți în pericol
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat și ea pe 5 octombrie că Europa a înregistrat în ultimele săptămâni o creștere a atacurilor hibride și a tentativelor de sabotaj atribuite Rusiei.
„Rusia pune vieți în pericol în întreaga Europă”, a spus Kallas, referindu-se inclusiv la încălcările recente ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachete și drone rusești.
NATO încearcă, între timp, să transmită Moscovei un mesaj de descurajare. Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, urmează să-și prezinte săptămâna viitoare, la Varșovia, „teoria victoriei” în cazul unei agresiuni ruse. Potrivit AFP, purtătorul său de cuvânt, colonelul Martin O’Donnell, a spus că planul urmărește menținerea avantajului NATO și crearea condițiilor pentru descurajarea unei agresiuni și, dacă aceasta are loc, pentru înfrângerea atacatorului.
Moscova neagă acuzațiile
În aprilie, ministerul rus al Apărării a publicat o listă cu companii europene despre care susține că sunt implicate în producția de drone de atac pentru Ucraina. Lista includea întreprinderi din Marea Britanie, Germania, Danemarca, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Cehia, Spania, Italia, Israel și Turcia.
Ministerul rus al apărării a avertizat că o astfel de cooperare „atrage aceste țări din ce în ce mai repede într-un război cu Rusia” și ar putea avea „consecințe imprevizibile”.
Ulterior, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, cunoscut pentru tonul său belicos, a calificat-o drept „o listă de ținte potențiale” pentru armata rusă.
Kremlinul și guvernul rus au acuzat în repetate rânduri Occidentul și, în special, Europa de escaladarea războiului din Ucraina, aflat acum în al cincilea an de când președintele rus Vladimir Putin a ordonat invazia pe scară largă a țării vecine în februarie 2022.
Moscova a negat însă în mod repetat implicarea în operațiuni de sabotaj sau în campania de război hibrid denunțată de statele occidentale. Ambasada Rusiei la Copenhaga a respins miercuri acuzațiile daneze, calificându-le drept nefondate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te