Credeți că statul ar trebui să dețină în continuare întreprinderi sau să le scoată la privatizare pe toate? Click pentru a participa la un SONDAJ
Verificările urmează să fie făcute de Curtea de Conturi, Centrul Național Anticorupție și Inspectoratul Control Financiar de Stat.
Printr-o hotărâre aprobată pe 16 noiembrie, după audierea raportului, Parlamentul a obligat Guvernul să elaboreze și să aprobe, în termen de șase luni, mecanisme de control asupra activității întreprinderilor de stat și a companiilor cu capital de stat.
La ședința plenară, opoziția a criticat modul în care sunt administrate întreprinderile publice, în timp ce reprezentanții guvernării au susținut că situația se îmbunătățește treptat, iar companiile de stat generează profituri, chiar dacă încă modeste.
Raportul comisiei de anchetă a fost aprobat cu 53 de voturi ale majorității PAS.
Este pentru prima dată când Legislativul realizează o astfel de radiografie a întreprinderilor de stat. Ceva mai devreme, la aceeași ședință, deputații au audiat îndelung și Raportul privind administrarea și deetatizarea proprietății publice de stat în anul 2025, prezentat de Agenția Proprietății Publice (APP), la fel, în premieră.
Cum a fost creată comisia de anchetă
Comisia a fost constituită pe 2 iulie, pe fondul scandalului privind salariile exagerat de mari de la întreprinderea de stat „MoldATSA”, în care a fost vizată, inclusiv, o verișoară a președintei Maia Sandu.
Opoziția parlamentară a cerut atunci ca șefia comisiei să îi revină, dar majoritatea PAS a respins propunerea și l-a numit președinte pe deputatul Dinu Plîngău, ales pe listele PAS, dar membru al Platformei „Demnitate și Adevăr”. De aici, și denumirea generică de „Comisia Plîngău”.
Reprezentanții opoziției au declarat că nu cred în obiectivitatea anchetei și a boicotat lucrările ei, spunând că va face un raport de alternativă, care nu a fost, deocamdată, prezentat.
Ce a descoperit „Comisia Plîngău”
Una dintre principalele concluzii ale raportului este că statul deține întreprinderi cu active de peste 66,2 miliarde de lei, dar acestea produc un profit net de doar 1,1 miliarde de lei, generat de câteva companii monopoliste sau din sectorul energetic.
Potrivit documentului, șefii întreprinderilor de stat sunt numiți și plătiți, de regulă, fără să se țină cont de rezultate, iar interimatele îndelungate au devenit o practică obișnuită. În același timp, consiliile de administrare au costat statul, în ultimii 10 ani, peste 200 de milioane de lei, sub formă de indemnizații și recompense, fără ca eficiența acestora să fi fost verificată vreodată.
De multe ori, a spus Dinu Plîngău prezentând raportul, consiliile de administrare au o activitate formală, iar cel mai des au abuzat de ele angajați ai APP.
Președintele comisiei de anchetă a adus exemplul Direcției Nodului Hidrotehnic Costești-Stânca, o întreprindere de stat cu 26 de angajați și un consiliu de administrare format din 11 membri – „câte un șef la fiecare doi angajați”.
Plîngău a admis că este nevoie de mecanisme pentru „motivarea angajaților” din instituțiile statului, inclusiv prin participarea în astfel de consilii, motivând că, în caz contrar, mulți specialiști ar pleca din sistemul public din cauza salariilor mici.
Probleme de evidență a întreprinderilor de stat
Ancheta parlamentară a mai scos la iveală că statul nu ține o evidență unică a propriului patrimoniu. APP nu are încă un registru electronic funcțional, deși elaborarea acestuia a început în 2023, cu suportul partenerilor de dezvoltare, a atras atenția Plîngău.
Din cele 513 întreprinderi de stat identificate de comisie în Registrul de stat ținut de Agenția Servicii Publice (ASP), APP are în evidență 168, iar 322 nu au un cod fiscal (IDNO). „Este ca și cum ai naște 322 de copii și nu le-ai da un cod de identificare”, a remarcat deputatul PAS Vasile Grădinaru, membru al comisiei.
Într-un recent interviu la Europa Liberă, directorul APP, Ion Dodon, a declarat că valoarea totală a patrimoniului public din R. Moldova se cifrează la circa 179 de miliarde de lei. Potrivit lui, APP gestionează 168 de companii, dintre care sunt active 76, iar fiecare a treia aduce profituri – un profit anual cumulat de 3,1 miliarde de lei, asigurat în mare parte de primele cinci întreprinderi din listă.
Raportul comisiei mai arată că, în ultimii 7 ani, companii mari precum Aeroportul Internațional Chișinău, Energocom, Loteria Națională și Moldtelecom au înregistrat profituri cumulate de 4,2 miliarde de lei. La polul opus, Calea Ferată din Moldova, CET-Nord, Aeroportul din Mărculești și Arena Națională au acumulat pierderi de circa 1,2 miliarde de lei.
◉ SONDAJ
Despre MoldATSA și salariile de la vârf
La MoldATSA – întreprinderea de stat din centrul scandalului „salariilor nesimțite” – retribuția medie a crescut cu 93% față de 2019, ajungând acum la 63,6 mii de lei pe lună.
Dinu Plîngău a spus în Parlament că a fost „șocat” să afle că șoferi de la întreprindere au ridicat salarii de peste 60 de mii de lei, de câteva ori mai mari decât ale deputaților sau demnitarilor de stat.
Totodată, raportul arată că venitul mediu lunar al administratorilor întreprinderilor de stat este de 37,6 mii de lei și depășește, în unele cazuri, și de opt ori salariul mediu al angajaților din instituțiile respective.
Cele mai mari remunerații lunare au fost înregistrate la conducerea Aeroportului Chișinău (123,1 mii de lei), MoldATSA (112,6 mii de lei) și Poșta Moldovei (74 de mii de lei – de 8,3 ori peste salariul mediu al poștașilor).
Holding de stat? Mai târziu
În total, comisia de anchetă a emis 28 de recomandări de ordin legislativ și managerial, fiecare cu un termen-limită concret. Pe lângă controalele dispuse la companiile strategice, autorii raportului insistă să continue reorganizarea APP și să fie depolitizate numirile la conducerea întreprinderilor de stat.
În privința intenției Guvernului de a crea un holding de stat care să preia administrarea a circa 68 de companii strategice, comisia recomandă prudență, spunând că ar fi mai bine ca acest holding să fie creat peste 1-3 ani, după radiografia completă a bunurilor și transformarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni.
Parlamentul a instituit, de asemenea, un mecanism de control periodic asupra averii publice, iar Guvernul urmează să revină în fața deputaților peste nouă luni pentru a raporta modul în care au fost îndeplinite cele 28 de recomandări.
Editoare: Eugenia Crețu
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.