Ce credeți despre decizia statului de a concentra finanțarea și premiile pe sporturile olimpice? Click pentru a participa la un SONDAJ
Vitalii Spînu devenea în 2024 campion european la karate shotokan individual și triplu campion mondial, apărea în lista celor mai buni sportivi moldoveni ai anului, iar statul îl răsplătea pentru aceste succese în acel an cu premii de peste 420 de mii de lei, inclusiv un premiu de excelență, arată datele primite de Europa Liberă de la Ministerul Educației.
Anastasia Nichita obținea în 2024 o medalie de argint la lupte libere feminine la Jocurile Olimpice de vară de la Paris - cea mai bună performanță din cariera sa – primind de la stat premii de 2,6 milioane de lei.
Diferențele reflectă prestigiul sporturilor, reputația federațiilor sportive internaționale care le guvernează și nivelul competițiilor.
Luptele libere feminine au fost introduse oficial în programul Jocurilor Olimpice – cea mai prestigioasă competiție din lume - începând cu ediția de la Atena 2004. Karate, inclusiv stilul Shotokan, nu este o disciplină olimpică - a fost inclus numai în programul Jocurilor Olimpice de vară din Tokyo, din 2020, la cererea gazdei.
Dacă noile reguli de finanțare a sportului aprobate de guvern pe 9 septembrie ar fi fost aplicate în 2024, Spînu nu ar fi luat în acel an niciun premiu de la stat. Nu ar fi primit premii nici alți aproximativ 300 de sportivi și antrenori din sporturi neolimpice.
„Nu mai știu cum o să-mi motivez sportivii”, a spus într-o discuție cu Europa Liberă Vitalii Spînu, care este și sportiv și antrenor de karate shotokan, la Bălți. „Acum ne pregătim pentru Campionatul Mondial din octombrie. Poate fi ultima mea participare, pentru că sunt foarte demotivat”, spune Spînu.
Când ai bani puțini, ești nevoit să alegi pe ce îi cheltui - așa s-ar putea rezuma, pe de altă parte, explicația dată Europei Libere de Ministerul Educației, instituția responsabilă de finanțarea sportului, în legătură cu regulile noi, despre care spune că pun accentul pe performanță.
Bugetul statului pentru sprijinirea sportului
2024, anul celei mai recente ediții a Jocurilor Olimpice de vară, este relevant pentru a compara cum se împart banii de la stat între sportivii (și antrenorii lor) care practică probe olimpice și cei care practică probe neolimpice.
Datele oferite Europei Libere de Ministerul Educației arată că, în acel an, au fost acordate în total premii de aproape 31 de milioane de lei.
Sportivii olimpici și antrenorii lor au primit premii de aproape 10 milioane de lei (împărțite aproape egal între sportivi și antrenori).
Premiile pentru sporturile neolimpice s-au ridicat la o sumă de peste două ori mai mare, de peste 20 de milioane de lei, împărțită și ea aproape egal între sportivi și antrenori.
Sporturile neolimpice, adică cele care nu sunt recunoscute de Comitetul Internațional Olimpic (CIO), au consumat așadar până acum cea mai mare parte a sprijinului bugetar.
Suma variază anual în funcție de ce competiții internaționale au loc și de rezultate.
În 2025, pentru rezultatele înregistrate la sporturi „nerecunoscute”, suma totală urma să atingă, în conformitate cu „normele financiare pentru activitatea sprotivă” aproape 16 milioane de lei.
„În lipsa mijloacelor financiare disponibile, premiile au fost diminuate cu 80%”, se spune într-un răspuns dat Europei Libere de Ministerul Educației.
Cu alte cuvinte, sprijinul pentru sportivii și antrenorii din ramurile neoplimpice s-a diminuat deja în practică, iar regulile noi aprobate după ce ministerul a „analizat timp de doi ani modul în care sunt finanțate și premiate performanțele sportive” constată o stare fapt.
La elaborarea lor „au fost luate în calcul nivelul de recunoaștere internațională, modul de administrare a federațiilor, competitivitatea campionatelor, standardele antidoping și de arbitraj, precum și parcursul sportivilor spre competițiile de nivel internațional”, se spune într-o explicație dată Europei Libere de Ministerul Educației.
Banii economisiți prin excluderea sporturilor neolimpice din lista celor premiate de stat urmează să fie direcționați către finanțarea sportului de performanță și alte politici în domeniu, cum ar fi echipamente mai bune pentru școlile sportive.
Dar modificarea regulilor nu înseamnă că disciplinele neolimpice nu mai pot fi practicate sau susținute în alte forme, ci numai că rezultatele lor nu mai sunt incluse în mecanismul de premiere de stat, a mai spus Ministerul Educației.
Pentru Vitalii Spînu, „decizia este greu de înțeles”. „Noi nu am cerut burse, ca cei olimpici, nu ne-am comparat niciodată cu ei”, spunea Spînu la un protest în fața Guvernului pe 15 septembrie, la care au fost reprezentate peste 20 de federații de sporturi neolimpice, de la karate și armwrestling la dans sportiv și jocul de dame.
„Fiecare e cu sportul lui”, spunea Spânu, adăugând: „Cu acel premiul pe care îi primeai la sfârșit de an puteai acoperi măcar unele cheltuieli”.
Ce spun sportivii „olimpici” despre regulile noi
Luptătoarea Anastasia Nichita a spus Europei Libere că „fiecare sportiv care obține performanțe merită să fie premiat”.
„Când ești la început de cale și nu ai susținere din exterior este foarte greu să faci performanță. Banii pe care i-am primit eu la început m-au ajutat mult să investesc în alimentație, vitaminizare, diferite proceduri ca să pot obține rezultate mai bune”, a spus luptăroarea.
După succesul obținut la olimpiada de la Paris, Nichita a fost aleasă deputată pe lista partidului de guvernământ PAS, în 2025, dar și-a depus mandatul la scurt timp, pentru a se consacra în continuare sportului și familiei.
Chiar dacă vrea ca fiecare sportiv să fie sprijinit, în discuția cu Europa Liberă despre noile reguli de finanțare a sportului, ea a fost de acord însă că nuanțele sunt importante.
„Fie că faci o probă olimpică sau neolimpică, suma rămâne a fi stabilită în măsura prestigiului campionatului, competiției și a nivelului. Pentru că un campionat unde participă două sau trei țări, evident că nu poate fi comparat cu un campionat unde participă 20 sau 30”, a spus Nichita.
Antrenorul ei și a întregului lor național de lupte feminine, Andrei Chiperi, spune că sprijinul statului pentru sportivii olimpici a crescut în ultimii ani și a contribuit la succesele obținute la Jocurile Olimpice și la promovarea sportului.
„Dacă aș face o comparație cu anii când făceam eu sport, acum sportivii beneficiază de condiții bune și sunt destul de motivați”, spune Chiperi, continuând: „Datorită sportivelor noastre - Anastasia Nichita, Irina Rîngaci, Mariana Drăguțan - fetele au prins la curaj, iar părinții au început să creadă și ei în acest sport”.
Antrenorul lotului național la lupte feminine este însă solidar cu colegii lui și crede că excluderea premiilor la probele neolimpice este o greșeală. „Nu trebuie să îi discriminăm nici pe ei”, spune Chiperi.
Chiar și așa, nuanțele contează și pentru el: „Pe de altă parte, sunt unele federații care sunt nerecunoscute, dubioase. Cred că statul trebuie să verifice mai bine cui alocă premiile”.
◉ SONDAJ
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
