În cadrul unei conferințe de presă organizate vineri, 25 octombrie, la sediul partidului, avându-i în spate pe membrii departamentului juridic al formațiunii, Ion Chicu a acuzat Comisia Electorală Centrală (CEC) că nu a reușit să asigure desfășurarea unor alegeri „libere și corecte”, iar rezultatul scrutinului, potrivit lui, este viciat.

Ion Chicu spune că în hotărârea CEC, prin care alegerile au fost constatate valabile, „nu se menționează în niciun mod despre examinarea și soluționarea contestațiilor înaintate de concurenții electorali”, inclusiv ale partidului pe care-l conduce.

Politicianul spune că astfel a fost încălcat Codul Electoral, care prevede că: „contestațiile depuse în ziua alegerilor se examinează în aceeași zi, cu excepțiile stabilite de prezentul capitol, iar cele depuse după încheierea votării se examinează concomitent cu procedura de centralizare și confirmare a rezultatelor alegerilor, inclusiv de validare a mandatelor candidaților aleși.”

CEC nu a răspuns la apelul Europei Libere, pentru a veni cu o reacție în legătură cu acuzațiile aduse de liderul PDCM.

• Te-ar putea interesa și: Voturi surprinzătoare la referendumul și prezidențialele din 20 octombrie

În cadrul turului întâi al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, Ion Chicu a obținut 31.797 de voturi sau 2.06% din numărul total al alegătorilor.

Prin hotărârea din 23 octombrie, CEC a declarat scrutinele din 20 octombrie valabile, în condițiile în care la urne s-au prezentat peste o treime din alegători.

Turul doi al alegerilor prezidențiale se va desfășura pe 3 noiembrie. În cursa electorală au rămas președinta Maia Sandu, sprijinită de Partidul Acțiune și Solidaritate, care a obținut 42,49% din sufragii și candidatul susținut de Partidul Socialiștilor din R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, care a obținut 25,95% din voturi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Premierul Vasile Tofan a anunțat că guvernul renunță la un proiect de mărire a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) pe produse agricole, care făcea parte dintr-un plan fiscal menit să aducă mai multe venituri la bugetul de stat, dar stârnise protestele fermierilor.

„Am auzit criticile agricultorilor. Am păstrat la 8 rata TVA-ului”, a declarat Tofan la ședința de guvern de joi, 15 octombrie.

Planul fiscal - care a fost discutat joi la guvern înaintea prezentării lui în Parlament pentru vot, săptămâna viitoare - prevedea mărirea TVA la 12% la cereale și oleaginoase.

Încă de la începutul verii, când premier era încă Al. Munteanu, între timp demisionat, agricultorii au ieșit în stradă, mobilizați de asociația „Forța fermierilor”, avertizând guvernul că eventuala mărire a TVA nu îi va afecta doar pe ei, căci va provoca scumpiri în lanț pe care le vor resimți toți moldovenii.

Cele mai recente proteste împotriva intenției guvernamentale de mărire a TVA la anumite produse agricole au avut loc spre sfârșitul lunii septembrie.

Pe lângă menținerea TVA de 8% pentru cereale și oleaginoase, agricultorii continuă să ceară prelungirea până cel puțin la 31 decembrie a licențierii importurilor de cereale și floarea-soarelui.

• Citește și: Roadă bună, prețuri mici. De ce sunt îngrijorați agricultorii de tranzitul grânelor ucrainene pe teritoriul R. Moldova?

O altă revendicare vizează rambursarea accizei pentru motorina procurată de agricultori în perioada 1 iunie–1 decembrie 2026.

Guvernul R. Moldova a aprobat o asemenea măsură pentru perioada premergătoare, adică 1 martie - 31 mai, cu un cost de 110 milioane de lei pentru bugetul de stat. Decizia luată în aprilie la cererea fermierilor a fost justificată de executiv prin condițiile dificile create pe piața energiei și carburanților de războiul început în Orientul Mijlociu prin loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, începute în februarie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

După ce premierul Vasile Tofan a declarat că Moldova ia în calcul importul de gaze din Ucraina, ministrul Economiei, Dorin Junghietu, a confirmat pentru Europa Liberă că problema se discută între conducerile celor două țări, urmând să fie abordată în detaliu de companiile din domeniul energetic.

Ministrul Energiei a precizat că subiectul a fost abordat și la întâlnirea de miercuri, 14 octombrie, dintre premierul Vasile Tofan și vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal, de la Chișinău, la care a participat și Junghietu. Mai multă claritate pe acest subiect, a anticipat Junghietu, o să apară „în câteva săptămâni”.

Precizările vin după ce Ucraina a renunțat la propria interdicție totală de export de gaze, adoptată după invazia rusească pe scară largă.

„Este important că Ucraina este dispusă să vândă din gazele pe care le are depozitate, pe care le are stocate, rămâne de clarificat formula de preț și disponibilitatea volumelor. Cred că în următoarele câteva săptămâni ar trebui să existe o claritate pe acest aspect”, a declarat Dorin Junghietu Europei Libere.

Autoritățile moldovene au semnalat că doresc o înțelegere pentru importul de gaze naturale din Ucraina la prețul local de pe piața ucraineană, care este mai mic decât cel de la bursele internaționale.

După întâlnirea cu Șmîhal, Tofan a declarat că va merge la Kiev luna aceasta ca să discute inclusiv problema gazelor.

Faptul că discuția avansează a fost confirmat și de ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, săptămâna aceasta, într-o apariție la TVR Moldova.

„Am deblocat exportul și cu siguranță acest export se va realiza în practică”, a spus el.

• Te-ar mai putea interesa: Premierul Tofan spune că Ucraina va crește deversările pe Nistru, fără să precizeze și când

Înaintea sezonului rece, Tofan a spus că va căuta surse de gaze la prețuri rezonabile „peste tot, numai la ruși, nu”.

Premierul a confirmat că există și o ofertă de gaze lichefiate din SUA, care se pot importa prin așa-numitul „coridor vertical”, dar a dat de înțeles că ar fi mai scump și în baza unui contract pe 20 de ani care nu este neapărat avantajos pentru Chișinău.

Căutările vin pe fondul temerilor guvernului că va fi greu să ofere compensații pentru facturile la energie, pe fondul scumpirilor recente a tarifelor, mai ales la gaz, cerând în acest sens sprijinul Uniunii Europene.

Comisia Europeană a sugerat cu ocazia primei vizite a lui Tofan la Bruxelles, la începutul lunii curente, că ar putea da o sumă mai mică decât cea de anul trecut (250 de milioane de euro), care însă să fie folosită mai eficient.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Autoritățile moldovene au anunțat o nouă violare a spațiului aerian al R. Moldova, petrecută în noaptea de miercuri spre joi la Ștefan Vodă. Știrea vine într-o vreme când se înmulțesc incidentele în zone adiacente Ucrainei invadate de ruși, inclusiv la Marea Neagră, unde a fost lovită în primele ore ale zilei încă o navă, în apropiere de Sulina.

În privința incidentului cu dronă, Ministerul Apărării din Moldova a spus că ea a venit din direcția localității Grădinița, regiunea Odesa, Ucraina, și s-a deplasat spre satul Purcari.

La ora 1:51, drona a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova în direcția localității Starokazacie, din regiunea Odesa.

• Te-ar putea interesa și: Hartă interactivă | Ploaia de drone: cum s-a mutat pericolul de la graniță spre centrul R. Moldova

Între timp, salvatorii marini din România vecină participau joi dimineață la o nouă operațiune de salvare în largul portului Sulina, unde o navă petrolieră a fost lovită în cursul nopții de drone.

Potrivit Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), este vorba de nava Wine Trader sub pavilion San Marino, aflată la 14 mile marine de Sulina.

Presa românească scrie că este vorba de a doua navă atacată în largul coastelor românești în doar câteva ore și că ar fi dați dispăruți opt marinari de pe nava la brfodul căreia a izbcnit un incendiu.

Miercuri seară, echipele de salvare românești s-au deplasat în largul localității Sulina pentru a acorda ajutor navei Yara J, care arborează pavilionul Insulelor Comore, se arată într-un comunicat.

Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a declarat că echipajul navei a reușit să stingă singur incendiul.

„Indiferent dacă a fost lovit de o dronă sau nu, în prezent se desfășoară o anchetă”, a declarat el pentru postul de televiziune Digi24.

„Este o chestiune de o gravitate deosebită, având în vedere că astfel de incidente au loc în apele teritoriale ale României”, a declarat el.

Site-ul de urmărire VesselFinder a identificat nava Yara J ca fiind un petrolier pentru produse chimice și petroliere.

• Vezi și: Două nave comerciale, lovite de drone în largul Bulgariei. Una se îndrepta spre R. Moldova

Miruță a declarat că nava, care a staționat în largul Sulinei timp de „câteva zile”, era goală.

Ministerul român al Apărării a anunțat anterior, într-un comunicat de presă, că a mobilizat două avioane de vânătoare F-18 după ce „a detectat un grup de ținte aeriene în largul Mării Negre”.

Uniunea Europeană și NATO au condamnat recent înmulțirea atacurilor rusești în largul coastelor a două țări membre, România și Bulgaria, acuzând Rusia că le provoacă cu asemenea atacuri.

La summitul UE de toamnă, care are loc joi și vineri se va discuta un posibil moratoriu asupra atacării navelor civile în Marea Neagră, potrivit declarației făcute la începerea evenimentului de premierul Bulgariei, Rumen Radev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premierul Vasile Tofan a anunțat pe 14 octombrie că Ucraina a acceptat să majoreze cu circa 20% deversările de apă pe Nistru din lacul de acumulare de la Novodnistrovsk, la peste două săptămâni după ce deversările au fost reduse drastic pentru a evita epuizarea rezervelor, după o vară fără ploi în Carpați, bazinul hidrologic al râului.

Tofan a făcut anunțul într-o postare pe rețele sociale, după ce l-a primit în vizită la Chișinău pe vicepremierul ucrainean, Denis Șmîhal, ministru al Energiei, responsabil de Complexul hidroenergetic de la Novodnistrovsk.

„Situația pe cursul superior al râului rămâne complicată, dar am ajuns la o înțelegere”, a scris Tofan.

Nici postarea sa pe Facebook, nici un comunicat al guvernului despre întrevedere nu precizează data la care vor crește deversările de apă din lacul de acumulare aflat în amonte pe Nistru, la 20 de kilometri de intrarea râului în Republica Moldova.

La sfârșitul lunii septembrie, Ucraina a redus drastic deversările – acestea ajungând la mai puțin de 27 m³/s sau mai puțin de o treime din volumul obișnuit – cu explicația că nu poate admite deversări mai mari decât volumul apei care intră în lac. În mai multe localități de pe porțiunea ucraineană a Nistrului, consumul de apă a fost deja raționalizat.

Nistrul asigură aproximativ 80% din volumul de apă potabilă din R. Moldova și peste 90% din necesarul capitalei.

Pe 26 septembrie, în R. Moldova a fost declarată stare de urgență hidrologică pentru 60 de zile.

Autoritățile moldovene au spus că, deocamdată, nivelul din stației de captare situată mai jos pe râu, la Vadul lui Vodă, reglat și cu ajutorul lacului de acumulare de la Dubăsari, permite pomparea apei spre Chișinău.

• _{Vezi și: Mirosul Nistrului la Naslavcea. Râul, la câteva zile de la reducerea drastică a deversărilor de la Novodnistrovsk}

În ultimele săptămâni, ecologiștii moldoveni care monitorizează situația pe râu au spus că nivelul de acumulare a apei în lacul de acumulare de la Dubăsari scade, iar situația se poate agrava dacă nu cresc deversările de la Novodnistrovsk.

Premierul Tofan spune că va călători și el luna aceasta la Kiev, pentru a mai discuta cu autoritățile ucrainene despre „cooperarea în domeniul gazelor naturale și al energiei electrice”.

Autoritățile moldovene au semnalat că doresc o înțelegere pentru importul de gaze naturale din Ucraina la prețul local de pe piața ucraineană, care este mai mic decât cel de la bursele internaționale.

În urma discuțiilor cu Șmîhal la Chișinău, la care a fost de față și ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu, nu a fost anunțată vreo evoluție în acest sens.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Comisia Europeană afirmă că nu are indicii că Statele Unite au întrerupt schimbul de informații secrete cu Ucraina. În ceea ce privește restricțiile semnalate de Kiev în funcționarea terminalelor Starlink, Bruxellesul spune că a luat act de aceste informații, dar nu le va comenta până nu va obține mai multe detalii.

Declarațiile Comisiei Europene vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnalat lipsa unor avertizări din partea partenerilor privind atacurile rusești cu rachete balistice din ultimele două zile, iar militarii ucraineni au afirmat că limitarea vitezei unor terminale Starlink a perturbat misiunile cu drone și au complicat logistica forțelor Kievului.

„Nu avem niciun indiciu că schimbul de informații secrete cu Ucraina s-a oprit”, a declarat purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho, la conferința de presă pe 14 octombrie, răspunzând unei întrebări adresate de serviciul ucrainean al Europei Libere.

Un alt purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Toma Renier, a informat că UE poartă deja negocieri cu Ucraina privind aderarea la sistemul european de comunicații securizate prin satelit GOVSATCOM, destinat utilizării civile. Acesta a devenit operațional în ianuarie 2026 și reunește capacitățile satelitare existente ale statelor membre ale Uniunii Europene.

„Nu pornim de la zero. Statele noastre membre dispun deja de capacități satelitare. Acest lucru ar putea ajuta Ucraina să rămână conectată. Este una dintre posibilitățile pe care le avem datorită GOVSATCOM”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Cu toate acestea, satisfacerea nevoilor militare, în special a celor pentru care se utilizează în prezent Starlink, reprezintă o sarcină mai complexă, iar în acest moment UE nu poate oferi Ucrainei o alternativă completă.

„În ceea ce privește nevoile militare, serviciile corespunzătoare pot fi asigurate, potențial, prin intermediul operatorilor comerciali. Căutăm posibilitatea de a include serviciile comerciale în GOVSATCOM încă de la începutul anului viitor”, a spus Renier.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că UE va asigura Ucrainei o alternativă de comunicații încă de la începutul anului viitor, recunosc reprezentanții Comisiei Europene.

• _{Vezi și: Kievul afirmă că restricțiile Starlink au perturbat misiunile cu drone ale armatei ucrainene}

Pe termen mai lung, UE dezvoltă propria constelație de sateliți, numită IRIS², care ar urma să cuprindă peste 300 de sateliți și să devină pe deplin operațională până în 2029.

Anterior, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru postul american NPR, publicat pe 13 octombrie, că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a avertizat Ucraina cu privire la o posibilă întrerupere a schimbului de date de informații, în cazul în care trupele ucrainene vor continua să lanseze atacuri asupra rafinăriilor de petrol rusești. Casa Albă a refuzat să comenteze pentru NPR dacă au existat asemenea amenințări.

În schimb, președintele SUA, Donald Trump, a declarat pe 13 octombrie că Statele Unite ale Americii continuă să împărtășească date de informații cu Ucraina și colaborează atât cu Kievul, cât și cu Moscova pentru a pune capăt războiului.

Pe 9 octombrie, liderul american a anunțat un acord cu președintele rus Vladimir Putin privind suspendarea temporară a sancțiunilor asupra motorinei rusești, pentru a permite livrările pe piața internațională, și a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești.

Între timp, oficialii ucraineni au afirmat pe 14 octombrie că limitarea vitezei unor terminale Starlink în mișcare a afectat logistica militară și controlul dronelor, inclusiv capacitatea de apărare împotriva dronelor rusești Shahed cu propulsie cu reacție. Compania americană SpaceX, care operează sistemul Starlink, nu a comentat deocamdată aceste informații.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministerul de Externe al F. Ruse a condamnat decizia Muntenegrului de a introduce obligativitatea vizei pentru ruși, anunțând că va riposta cu aceeași monedă și avertizând Podgorica asupra presupuselor mari pierderi economice pe care ar urma să le suporte.

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a confirmat într-un interviu pentru ziarul Izvestia că Muntenegru a anunțat Rusia oficial, la 28 septembrie, despre introducerea de la 1 noiembrie a obligativității vizei pentru cetățenii ruși.

Mica fostă republică iugoslavă cu un atractiv litoral la Marea Adriatică se pregătește să adere la Uniunea Europeană, poate deja în 2028, iar impunerea de vizei rușilor și cetățenilor altor terțe țări face parte din procesul de adaptare la politica externă a blocului cu 27 de membri.

În replica ei din presă, purtătoarea de cuvânt Zaharova a spus, potrivit Interfax, că Muntenegru va pierde prin introducerea vizei potențiali turiști și investitori ruși.

„Desigur, nu are rost ca autoritățile din Muntenegru să spere la despăgubiri din partea Bruxellesului pentru pierderile inevitabile”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Zaharova a mai spus că Rusia va introduce la rândul ei obligativitatea vizei pentru cetățenii din Muntenegru, fără să precizeze dacă de la aceeași dată, anume 1 noiembrie 2026.

• _{Te-ar mai putea interesa: R. Moldova a deschis negocierile de aderare la UE pentru încă 17 capitole}

Muntenegru este una din puținele țări europene care mai permit rușilor să o viziteze fără viză timp de maximum 90 de zile, într-o vreme când în țări din UE se aud chemări la oprirea totală a intrărilor de turiști ruși, cu sau fără viză, din cauza prelungirii agresiunii rusești în Ucraina.

Unele țări candidate la aderare, ca Serbia și Moldova încă mai au regim liberalizat de vize cu F. Rusă. Belgradul, aliat politic tradițional al Moscovei în Balcani, insistă periodic că nu va impune vize, iar R. Moldova nu se grăbește nici ea să o facă, invocând de obicei îngrijorări legate de cetățenii moldoveni aflați în Rusia.

Într-un rar comentariu pe această temă, Comisia Europeană a spus Europei Libere că Moldova este datoare să-și alinieze politica vizelor la aceea a UE, dar nu are un termen-limită pentru a o face. Moldova a deschis deja capitolele de politică externă ale negocierilor de aderare.

Georgia, țară candidată al cărei proces de aderare este înghețat în prezent, permite și ea intrarea rușilor fără viză.

Albania, aflată cam la aceeași nivel cu Moldova în procesul aderării la UE, a introdus vize pentru ruși în 2023.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Restricțiile impuse unor terminale Starlink în Ucraina au perturbat mai multe misiuni cu drone și au complicat logistica forțelor armate, au afirmat oficiali ucraineni pe 14 octombrie. Potrivit acestora, compania SpaceX, deținută de Elon Musk, ar fi limitat viteza terminalelor aflate în mișcare, fără să avertizeze în prealabil armata ucraineană. Starlink nu a comentat deocamdată acuzațiile.

Serghei Beskrestnov, consilier pe probleme tehnologice al președintelui Volodimir Zelenski, a scris pe Telegram că SpaceX a introdus peste noapte o limită de viteză pentru terminalele Starlink aflate în mișcare. El a spus că lipsa unei avertizări a dus la întreruperea mai multor misiuni și a sugerat că măsura ar putea avea legătură cu situația politică.

Beskrestnov a precizat că versiunea militară a sistemului nu ar mai funcționa la viteze de peste 160 de kilometri pe oră.

Corpul 7 de Reacție Rapidă al armatei ucrainene a declarat că unele misiuni au fost anulate, după ce conexiunea se întrerupea timp de 10-20 de secunde chiar și la viteze de 110-120 de kilometri pe oră, îngreunând controlul dronelor.

Terminalele Starlink sunt esențiale pentru comunicațiile militare ale Ucrainei și pentru ghidarea dronelor de atac cu rază lungă de acțiune, folosite împotriva logisticii rusești în teritoriile ocupate din sudul și estul țării. Sistemul de internet prin satelit este utilizat de forțele ucrainene încă din primele luni ale invaziei rusești, începută în februarie 2022.

• _{Citește și: Atac masiv cu rachete rusești asupra Kievului. Zelenski acuză lipsa avertizărilor din partea aliaților}

Un oficial ucrainean, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru AFP, a afirmat că limitarea serviciului afectează grav logistica. Acesta a acuzat Washingtonul că „ajută Rusia”, invocând atât restricțiile Starlink, cât și lipsa unor avertizări americane - în ultimele două zile - privind atacurile balistice rusești. Nu este clar dacă măsura SpaceX are legătură cu presiunile Washingtonului asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, l-a întrebat public pe Musk dacă „face din nou politică” prin intermediul produselor sale. Polonia a declarat că plătește abonamentul Starlink pentru Ucraina, iar serviciul este considerat vital pentru comunicațiile de pe front și coordonarea operațiunilor cu drone.

Președintele american Donald Trump a afirmat duminică, într-o postare pe rețelele sociale, că Rusia și Ucraina au convenit asupra unui armistițiu privind atacurile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, Kievul a anunțat că o rachetă rusească a lovit marți seara o centrală electrică din capitală.

Întrebat despre presupusele restricții Starlink, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Moscova nu deține alte informații în afara celor apărute în presă. El a adăugat că ar fi mai bine ca tehnologii precum Starlink să nu fie folosite în scopuri militare.

SpaceX nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii. În august, Zelenski declara că Ucraina caută, împreună cu o țară europeană pe care nu a numit-o, o alternativă la Starlink.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Activitatea grupului rusesc Yandex în Republica Moldova va fi analizată în continuare în 2026, iar guvernul va decide ce măsuri să ia, în funcție de rezultatele verificărilor, a declarat vicepremierul Vladimir Bolea. Anunțul vine după ce o investigație a Europei Libere a arătat că grupul a obținut venituri de peste șapte milioane de euro în țară în 2024, în timp ce firma sa locală a raportat venituri și profit zero.

„Se vor trage concluzii și se vor lua măsuri în baza deciziilor care vor fi luate la nivelul Guvernului”, a declarat vicepremierul, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, la un eveniment public din Chișinău, pe 14 octombrie.

Ministrul a precizat că instituțiile statului verifică activitatea companiei, inclusiv din perspectiva posibilelor riscuri de securitate.

Întrebat dacă nu este o scăpare a autorităților faptul că Yandex continuă să activeze în Republica Moldova, Bolea a respins această interpretare: „Nu este o scăpare. Ea este sub monitorizarea atentă a structurilor de forță din Republica Moldova”.

Oficialul nu a oferit detalii despre eventualele măsuri și nici despre rezultatele unor verificări concrete privind protecția datelor utilizatorilor sau locul în care sunt stocate acestea.

Întrebat despre riscurile asociate serverelor din Rusia și despre informațiile privind colectarea datelor personale ale pasagerilor care folosesc serviciul de taxi Yandex Go, Bolea a răspuns: „Vom analiza”.

_{Ce noutăți aduce investigația Europei Libere}

Potrivit investigației Europei Libere, publicate pe 13 octombrie, grupul rusesc Yandex a declarat că a obținut în Republica Moldova venituri de 7.039.344,99 de euro în 2024. Suma apare într-o scrisoare trimisă de companie autorităților moldovene și a fost citată într-o hotărâre judecătorească privind o amendă aplicată grupului.

În același an, Ridetech, firma înregistrată în Moldova și asociată grupului Yandex, a raportat venituri și profit zero. Nici în 2025 aceasta nu a declarat venituri din vânzări sau angajați, potrivit situațiilor financiare consultate de Europa Liberă.

Investigația a mai constatat că plățile pentru cursele de taxi comandate prin Yandex Go ajung la o companie din Dubai, în Emiratele Arabe Unite, în timp ce abonamentele Yandex Plus sunt achitate unei firme din Kazahstan. Astfel, banii încasați prin aplicație nu ajung neapărat în conturile companiei locale din Moldova.

La începutul lunii octombrie, grupul a virat totuși bani la bugetul moldovean: aproximativ 39.400 de euro, reprezentând o amendă aplicată pentru refuzul de a prezenta Consiliului Concurenței informații despre șoferii care utilizează platforma. Compania contestase sancțiunea în instanță, însă Curtea de Apel Centru i-a respins cererea.

• _{Vezi și: Efectul Yandex - cum loviturile ucrainene asupra centrelor de date au complicat viața rușilor și nu numai a lor}

Investigația Europei Libere a readus în atenție și problema datelor colectate prin aplicațiile de taxi Yandex Go și Yandex Pro. Într-un alt caz, în Olanda, compania din spatele platformelor a fost amendată cu 100 de milioane de euro în mai 2026 pentru colectarea și stocarea pe servere din Rusia a datelor clienților și șoferilor din Norvegia și Finlanda. Datele vizate includeau informații de contact, adrese, localizări precise și istoricul curselor.

În Republica Moldova, compania a susținut anterior că datele utilizatorilor sunt gestionate de firme europene ale grupului și nu sunt trimise în Rusia. Documentele judiciare consultate de Europa Liberă nu clarifică însă unde erau stocate datele șoferilor moldoveni solicitate de Consiliul Concurenței și nici când ar fi fost șterse. Compania nu a răspuns solicitării de comentarii adresate de jurnaliști.

În iunie 2026, deputații PAS au votat în prima lectură un proiect de lege care ar obliga platformele de taxi să proceseze plățile prin instituții financiare din Republica Moldova și ar permite suspendarea lor în anumite condiții. Proiectul nu a ajuns însă la votul final.

În alte țări, autoritățile au luat măsuri împotriva serviciilor Yandex. Letonia și Estonia au interzis aplicația Yandex Go în 2022, invocând riscuri de securitate și transferul de date către servere din Rusia. În Republica Moldova, Serviciul de Informații și Securitate a dispus în octombrie 2024 blocarea site-ului yandex.ru, dar platforma de taxi continuă să funcționeze.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Dronele ucrainene au lovit cel mai mare centru de date din Rusia, deținut de cea mai mare bancă și companie de tehnologie din țară, Sberbank, dar nu au perturbat funcționarea acestuia, a declarat miercuri un înalt responsabil al companiei, citat de Reuters.

Atacul din regiunea Saratov, de pe malul Volgăi, a urmat celor trei atacuri din ultima săptămână asupra centrelor de date deținute de grupul tehnologic rus Yandex, resimțite și de clienții serviciilor acestuia în R. Moldova și alte țări. ⁠Ucraina afirmă că astfel răspunde la atacurile rusești asupra propriilor centre de date.

„Confirmăm că centrul de procesare a datelor a fost atacat. Totodată, toate sistemele și serviciile Sberbank funcționează normal și fără întreruperi”, a declarat reporterilor miercuri Alexander Vediahin, primul director general adjunct al Sberbank.

Serviciul de presă al Sberbank a precizat, de asemenea, că nu s-au înregistrat victime în rândul angajaților băncii.

Tot miercuri, autoritățile locale din Saratov au spus că un bloc de locuințe a fost lovit de drone în orașul Balakov, acolo unde este centrul Sberbank, iar o persoană a murit.

• _{Te-ar mai putea interesa: Atac masiv cu rachete rusești asupra Kievului. Zelenski acuză lipsa avertizărilor din partea aliaților}

Alături de Yandex, principalul său rival pe piața internă, Sberbank este liderul rus în dezvoltarea inteligenței artificiale. Piața internă este împărțită între modelul GigaChat al Sberbank și YandexGPT.

Ambele companii au investit masiv în dezvoltarea modelelor lor, dar se află cu până la nouă luni în urma liderilor mondiali din Statele Unite și China, parțial din cauza sancțiunilor occidentale care complică accesul Rusiei la cele mai avansate echipamente hardware, notează Reuters.

Agenția de știri de stat rusă RIA Novosti a relatat în 2024 că centrul Sberbank din Balakovo, cel care a fost lovit și care se întinde pe o suprafață de 55.000 de metri pătrați, va găzdui cel mai mare supercomputer din Rusia, care urmează să intre în funcțiune în 2027.

Locația se află lângă centrala nucleară din Balakovo și centrala hidroelectrică din Saratov.

Nici Yandex, nici Sberbank nu au precizat dacă supercomputerele au fost avariate în urma atacurilor ucrainene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia a lansat un atac masiv cu rachete balistice asupra Kievului noaptea trecută, soldat cu cel puțin trei morți și peste 20 de răniți. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu a primit avertizări din partea partenerilor înaintea atacului, pentru a doua zi consecutiv.

Loviturile au vizat infrastructura energetică și au provocat întreruperi ale alimentării cu electricitate și apă în mai multe sectoare ale capitalei. Operațiunile de salvare erau încă în desfășurare în dimineața zilei de 14 octombrie, a anunțat primarul Vitali Kliciko.

„Atac rusesc cu rachete asupra Kievului. Din nou, fără avertizare din partea partenerilor. Principala țintă este infrastructura energetică, mai exact CET-4”, a scris Zelenski pe rețelele se socializare, referindu-se la una dintre centralele termoelectrice importante ale capitalei.

În ajun, liderul de la Kiev avertizase că, potrivit serviciilor de informații ucrainene, Rusia pregătește noi atacuri cu rachete balistice.

„Este important ca lumea să nu rămână tăcută în fața celor întâmplate”, a spus el, adăugând că „este important ca Statele Unite să vadă cu adevărat ce se întâmplă și cine este responsabil pentru continuarea acestui război”. Zelenski a reafirmat sprijinul Ucrainei pentru un armistițiu în domeniul energetic.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, lansările de rachete de pe teritoriul Rusiei nu au fost detectate înainte ca acestea să se apropie de Kiev, iar alarma aeriană a fost declanșată abia când rachetele se îndreptau deja spre capitală.

Marți, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite continuă să ofere Ucrainei sprijin în materie de informații și lucrează atât cu Kievul, cât și cu Moscova pentru a pune capăt războiului.

„Îi ajutăm și împărtășim informații cu ei”, le-a spus Trump jurnaliștilor, referindu-se la Ucraina. Întrebat dacă Rusia a încălcat armistițiul energetic despre care vorbise anterior, liderul american a răspuns: „Vă voi spune mai târziu”.

• Vezi și: „Armistițiu energetic”. Trump anunță o încetare a focului în sectorul energetic între Ucraina și Rusia

Anterior, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a încercat să risipească temerile privind o posibilă suspendare a sprijinului informativ american, afirmând că Kievul continuă să primească date secrete de la Washington. El a pus întârzierea declanșării alertei aeriene în seara zilei de 12 octombrie pe seama utilizării de către Rusia a unui „tip specific de armament”. Totodată, Kievul nu a precizat de la care dintre parteneri aștepta să primească aceste informații.

Mai multe publicații americane au relatat recent că Washingtonul ar fi avertizat Kievul că ar putea pierde sprijinul informațional și militar al SUA dacă Ucraina continuă atacurile asupra rafinăriilor rusești. Atât oficialii ucraineni, cât și cei americani au negat aceste informații.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru încă 17 capitole, grupate în clusterele „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Decizia a fost anunțată marți, 13 octombrie, la Luxemburg, în cadrul celei de-a patra Conferințe interguvernamentale Moldova–UE. Astfel, Chișinăul negociază acum 24 dintre cele 33 de capitole.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a îndemnat autoritățile de la Chișinău să continue reformele și a spus că celelalte două clustere sunt pregătite din punct de vedere tehnic.

„Cele două clustere rămase sunt tehnic gata și trebuie să începem să le deschidem. Încurajez Republica Moldova să țină pasul cu reformele care ne-au adus atât de departe”, a declarat Kos după reuniune.

Comisara europeană a precizat că UE susține obiectivul Republicii Moldova de a deveni stat membru până în 2030. Potrivit acesteia, dacă ritmul actual al reformelor se menține, negocierile de aderare ar putea fi încheiate, din punct de vedere tehnic, în prima jumătate a anului 2028.

• _{Vezi și: Rikard Jozwiak și Nicu Popescu: „Veto” pentru cei noi din UE și decuplarea R. Moldova de Ucraina}

Potrivit lui Kos, reformele din cele două clustere ar trebui să aducă beneficii concrete, de la facilitarea comerțului și atragerea investițiilor până la crearea unor locuri de muncă mai bune.

Ea a mai spus că UE va continua să sprijine Republica Moldova, dar și că Uniunea trebuie să se pregătească pentru primirea unor noi membri.

„Nu ne putem permite să integrăm noi state membre care nu ne consolidează securitatea”, a declarat Marta Kos în ajun, la Luxemburg. Ea a adăugat că alinierea strategică a candidaților, inclusiv în privința sancțiunilor și a inițiativelor în domeniul energiei și infrastructurii, devine tot mai importantă.

Pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri pentru pregătirea Uniunii în vederea extinderii. Acesta vizează adaptarea instituțiilor, politicilor și bugetului UE la primirea unor noi membri, precum și pentru consolidarea garanțiilor privind respectarea statului de drept după aderare.

Totodată, Comisia propune integrarea treptată a țărilor candidate în domenii strategice, precum energia, transporturile, inteligența artificială și apărarea, cu condiția progreselor în reforme și a alinierii la valorile și interesele strategice ale UE.

La Chișinău, premierul Vasile Tofan a salutat deschiderea celor două noi grupuri de capitole și a spus că Moldova își propune să încheie negocierile până în 2028. „Avem multe de făcut într-un timp scurt”, a spus acesta, referindu-se la reformele necesare și la alinierea instituțiilor la standardele europene.

Negocierile sunt organizate în șase clustere tematice. Republica Moldova a deschis clusterul „Valori fundamentale” în iunie, iar clusterul „Relații externe” în iulie. Deschiderea celor două noi clustere are loc înaintea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, când liderii UE vor discuta și despre extindere. Tot marți, la Luxemburg, au avut loc conferințe interguvernamentale de aderare cu Ucraina și Albania.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Comisia Europeană susține că țările UE au importat hidrocarburi rusești în valoare de 209 miliarde de dolari de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Anunțul de marți vine în contextul disputei privind dependența energetică a Europei de Rusia, amplificată de recenta înțelegere a președintelui american Donald Trump cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, privind livrările de motorină rusească pe piețele internaționale.

Estimarea Comisiei este mai mică decât cea prezentată de vicepremierul rus responsabil de sectorul energetic, Aleksandr Novak, care a afirmat, pe 12 octombrie, că livrările către țările UE au totalizat 320,7 miliarde de dolari din 2022 până în prezent. Potrivit lui, numai în primele nouă luni ale anului 2026, acestea ar fi însumat 21,3 miliarde de dolari.

Comisia Europeană afirmă că blocul comunitar își reduce dependența de energia rusească și urmărește să elimine toate importurile de gaze din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Ponderea gazelor rusești în importurile UE a scăzut de la 45% în 2021 la 12%, în prezent.

„Suntem angajați pe termen lung, iar această tendință este foarte clară”, a declarat, marți, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen.

Totuși, Rusia rămâne al doilea furnizor de gaze naturale lichefiate (GNL) al Uniunii, după Statele Unite, cu aproximativ 17% din importuri în 2026. Franța a fost cel mai mare importator de GNL rusesc din UE în primul trimestru al anului 2026, urmată de Belgia și Spania. Ungaria și Slovacia beneficiază în continuare de derogări care le permit să cumpere petrol rusesc transportat prin conducte.

În acest context, ministrul de externe al Suediei, Maria Malmer Stenergard, a atras atenția că suma invocată de Moscova depășește cele 218,7 miliarde de euro acordate de UE ca sprijin Ucrainei de la începutul războiului. Ea a pledat pentru folosirea activelor rusești înghețate, care ar putea aproape dubla ajutorul oferit Kievului.

Președintele american Donald Trump a anunțat pe 9 octombrie că a convenit cu liderul rus Vladimir Putin asupra livrării unor cantități mari de motorină rusească pe piețele internaționale, în încercarea de a reduce prețurile carburanților. Anunțul a fost criticat de mai multe țări europene. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a acuzat statele europene de „ipocrizie”, susținând că acestea continuă să finanțeze Rusia, în timp ce critică decizia Washingtonului.

• Te-ar putea interesa și: Trump încheie o înțelegere cu Putin privind exporturile de motorină. Ucraina o numește un „cadou”

Într-un mesaj publicat pe Truth Social pe 12 octombrie, Trump a apărat decizia administrației sale, afirmând că a procedat corect pentru a proteja interesele americanilor și invocând sumele plătite Rusiei pentru energie de către europeni.

Între timp, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat pentru AFP, la reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale din Bangkok, că livrările suplimentare de motorină rusească ar putea avea un efect neglijabil asupra prețurilor.

„Volumele nu au nicio semnificație macroeconomică”, a spus Dombrovskis, adăugând că există îndoieli serioase că Rusia poate furniza cantitățile anunțate și că motorina ar respecta standardele de calitate americane.

Prețurile carburanților au crescut pe fondul războiului declanșat de Statele Unite împotriva Iranului la 28 februarie. Dombrovskis a avertizat că șocul inflaționist provocat de conflictul din Orientul Mijlociu ar putea dura mai mult decât se anticipa, iar Comisia Europeană ar putea revizui în sus prognoza inflației pentru 2027.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele României, Nicușor Dan, a salutat adoptarea în Ucraina a unei noi legi a minorităților naționale, care extinde folosirea limbilor maghiară sau română, dar nu și al rusei, înlăturând un obstacol în calea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

„Noile prevederi legislative consolidează cadrul legal pentru educația în limbile minorităților recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, alături de limba ucraineană. Considerăm că, în acest fel, Ucraina își consolidează poziția de candidat la integrarea în Uniunea Europeană, un proces pe care România îl sprijină ferm”, a scris Dan pe Facebook marți, când noua lege ucraineană a fost promulgată de omologul său de la Kiev, Volodimir Zelenski.

Luni, când legea ucraineană obținea votul legislativului de la Kiev, Ungaria a confirmat că aprobarea ei înseamnă că Budapesta nu se mai opune începerii de către Ucraina a negocierilor de aderare pe încă două grupuri de capitole (clustere), odată cu vecina ei de integrare în UE, R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Ungaria dă „lumină verde” deschiderii de noi capitole ale aderării cu Ucraina și implicit cu Moldova

După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a adoptat legislație menită să consolideze statutul limbii ucrainene, de obicei prin favorizarea ei în dauna rusei, care fusese dominantă în multe domenii.

Aprobând noua lege, luni, liderii politici de la Kiev au dat asigurări că drepturile mai mari pentru limbile oficiale din UE vorbite pe teritoriul Ucrainei nu vor submina poziția limbii de stat, ucraineana.

Atât Bucureștiul, cât și Budapesta au spus separat, în replică la adoptarea noii legislații că vor urmări aplicarea ei în practică în regiunile unde trăiesc etnici maghiari și români.

Pe de altă parte, presa din România a relatat la sfârșitul săptămânii trecute că trei organizații de etnici români din Ucraina au avertizat conducerea de la București că legea pregătită la Kiev nu merge destul de departe.

„Am ajuns la concluzia că, deși proiectul cuprinde unele prevederi care pot fi folositoare, rămâne un număr de chestiuni de mare însemnătate pentru păstrarea școlilor și a învățământului în limba română și care, în forma de acum, trebuie îndreptate”, se spune într-un memoriu trimis la București de Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și Asociația Național-Culturală „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru 2026, de la 2,3% la 1,5%, și estimează că avansul economiei va fi mai lent decât se anticipa și în 2027. Noile estimări au fost publicate marți, 13 octombrie, în raportul „Perspectivele economiei mondiale” (World Economic Outlook).

Raportul avertizează că escaladarea conflictelor geopolitice și șocurile energetice pot alimenta inflația și afecta creșterea economică globală. În evaluarea misiunii sale din mai, FMI a evidențiat pentru Republica Moldova riscurile asociate războiului din Orientul Mijlociu și celui din Ucraina. Experții Fondului afirmă că prețurile ridicate la energie și condițiile financiare globale mai restrictive ar putea încetini economia și adânci dezechilibrele externe ale Moldovei.

În aprilie 2026, FMI prognoza o creștere economică de 2,3% pentru acest an, după ce coborâse estimarea inițială de la 2,5%. În noul raport, prognoza pentru 2026 a fost redusă la 1,5%. Pentru 2027, Fondul anticipează o creștere de 2,3%, față de 3,7% cât estima anterior. Economia Republicii Moldova a crescut cu 2,4% în 2025.

În privința inflației, FMI estimează o rată medie anuală de 7,4% în 2026, față de 7,8% în 2025. Pentru 2027, însă, anticipează o accelerare până la 9%. Prognoza pentru anul curent este mai mare decât cea din aprilie, când Fondul estima o inflație medie de 5,5%. În septembrie, inflația anuală din Republica Moldova a crescut la 8,6%, față de 6,96% în august, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în special din cauza scumpirii serviciilor și a gazelor naturale.

FMI estimează că deficitul contului curent al balanței de plăți va crește de la 19,7% din PIB în 2025 la 22% în 2026 și 22,8% în 2027. Rata șomajului ar urma să fie de 6,8% în acest an și să scadă la 3,6% în 2027.

• Citește și: Comisarul UE pentru economie spune că Moldova e la jumătatea calendarului de reforme și mai are de făcut două treimi

În 2026, economia Republicii Moldova ar urma să crească mai lent decât media de 1,7% estimată de FMI pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare din Europa. Pentru acest grup de țări, din care fac parte și România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Ucraina, Fondul anticipează o accelerare a creșterii economice la 2,1% în 2027.

Perspectivele diferă considerabil în regiune. FMI estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, față de creșterea de 0,7% prognozată în aprilie. În schimb, Polonia ar urma să crească cu 3,4%, Bulgaria cu 2,6%, Ungaria cu 1,9%, iar Cehia cu 1,8%.

La nivel global, FMI prognozează o creștere economică de 3,1% în 2026 și de 3,4% în 2027.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina continuă să primească informații secrete din partea Statelor Unite, a declarat marți ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, pe fondul îngrijorărilor apărute după ce Kievul nu a fost avertizat înaintea atacului rusesc cu rachete balistice din seara zilei de 12 octombrie.

„Probabil întrebați dacă primim informații secrete din partea americană. Da, continuăm această cooperare”, a spus Sibiha la Forumul de Securitate de la Varșovia, citat de presa ucraineană. Declarația vine pe fondul tensiunilor recente dintre Kiev și Washington privind atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești.

Sibiha a confirmat că, în timpul atacului rusesc din noaptea de 12 spre 13 octombrie, alarma aeriană a fost declanșată cu întârziere. El a explicat că întârzierea a fost legată de tipul special de armament folosit de Rusia. Ministrul a cerut, totodată, mai multe sisteme de apărare antiaeriană și echipamente energetice, în perspectiva unei noi ierni în care Rusia continuă să atace Ucraina.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 13 octombrie că cinci rachete balistice rusești au lovit în ajun infrastructura civilă din Kiev, fără ca Ucraina să primească în prealabil avertizări din partea partenerilor. Informațiile despre lansarea rachetelor sunt esențiale pentru salvarea vieților, a subliniat el într-un mesaj pe Telegram. Zelenski nu a precizat de ce nu a fost transmisă avertizarea și nici de la care dintre parteneri aștepta Ucraina să primească aceste informații.

• Vezi și: „Armistițiu energetic”. Trump anunță o încetare a focului în sectorul energetic între Ucraina și Rusia

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iuri Ihnat, a precizat că țintele au fost detectate de radare abia în timpul atacului. El a spus că Ucraina primește informații despre activitatea aviației strategice ruse, a navelor militare și lansările de rachete balistice atât din SUA, cât și din alte țări NATO. Potrivit lui, specialiștii ucraineni urmează să clarifice, împreună cu partenerii, motivele întârzierii.

Anterior, Financial Times, Axios și The Washington Post au relatat că oficiali americani ar fi avertizat Kievul că ar putea pierde sprijinul informațional și militar al SUA dacă Ucraina continuă atacurile asupra rafinăriilor rusești.

Zelenski a mai afirmat că Ucraina nu a atacat obiective energetice rusești în cele două zile de după anunțul făcut pe 11 octombrie de președintele american Donald Trump privind un armistițiu energetic între Kiev și Moscova, în timp ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică și critică ucraineană. Kievul este pregătit pentru măsuri reciproce de dezescaladare, a spus președintele, cerând presiuni mai puternice asupra Moscovei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.