Credeți că are rost ca R. Moldova să ceară despăgubiri Rusiei, chiar dacă șansele de a obține banii sunt mici? Click pentru a participa la un SONDAJ
Cronica celor două crize
În noaptea de 6 spre 7 martie, Rusia a lovit obiective de la centrala hidroelectrică ucraineană de la Novodnestrovsk într-un atac combinat de rachete de croazieră și drone. Bombardamentul a provocat fisuri în infrastructura tehnică a centralei și deversări de poluanți în râul Nistru, cauzând și o criză de proporții pentru R. Moldova, în condițiile în care circa 80% din populația țării este alimentată cu apă din Nistru. La Bălți, al doilea oraș ca mărime din R. Moldova, livrarea apei din Nistru a fost întreruptă pentru o săptămână.
În august, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, declara într-un interviu pentru Europa Liberă că daunele provocate în acest caz au fost estimate la peste 455 de milioane de lei și că autoritățile de la Chișinău vor cere Rusiei recuperarea prejudiciului prin instanțele internaționale.
În noaptea dintre 23 și 24 martie, alte atacuri rusești au afectat pilonii și conductoarele liniei Isaccea-Vulcănești aflate pe teritoriul Ucrainei. Prin această linie, R. Moldova importă de pe piața europeană cam jumătate din necesarul său de electricitate.
Compania ucraineană de stat Ukrenergo a reparat echipamentele avariate într-o săptămână și a transmis operatorului național Moldelectrica o „factură” de aproximativ 500.000 de lei. Atât ministrul Energiei, Dorin Junghietu, cât și cel de Externe, Mihai Popșoi, au spus că o vor trimite Rusiei, pe canale diplomatice.
Poluarea Nistrului: ce au arătat testele de laborator?
Atacul asupra Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk din Ucraina a provocat o scurgere masivă de produse petroliere în Nistru, prin fisurile create în urma exploziilor. Unii oficiali moldoveni și ucraineni, inclusiv ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei, au sugerat că în râu ar fi ajuns și combustibili de rachetă.
Într-un răspuns oferit în scris Europei Libere, Ministerul Mediului a spus că probele de laborator au confirmat depășirea limitelor admisibile pentru produsele petroliere.
S-a constatat și un nivel crescut al consumului chimic de oxigen – parametru care indică o încărcare organică extremă și poate provoca hipoxia (lipsa de oxigen) și sufocarea faunei acvatice.
Niveluri ridicate au atins și „materiile în suspensie”, ceea ce duce la creșterea turbidității (tulburării) apei, blochează fotosinteza și generează înnămolirea substratului de pietriș, esențial pentru depunerea icrelor.
Prejudiciul total, de 455,5 milioane de lei, a fost calculat de Inspectoratul pentru Protecția Mediului în baza unor metode de evaluare prevăzute de legislația apelor.
Ecologistul Ilia Trombițki a explicat pentru Europa Liberă că o astfel de poluare combinată împinge râul spre procese ecologice ca limnificarea, adică transformarea lui într-o apă stătătoare, și eutrofizarea sau „înflorirea apei”, din cauza îmbogățirii cu substanțe nutritive.
„O asemenea poluare face ca speciile valoroase de pește, cum ar fi cleanul, mreana, șalăul și crapul, să fie înlocuite de specii invazive sau mici, iar costurile de tratare a apei pentru a o face potabilă cresc exponențial”, spune expertul.
Un raport prezentat de Centrul Național de Management al Crizelor la mijlocul lunii octombrie estimează pierderile în urma poluării Nistrului la 2,33 milioane de euro, însă acestea reflectă cheltuielile pentru intervențiile pentru curățarea apei și costurile suplimentare pentru menținerea serviciilor publice. Ministerul Mediului susține că aici nu a fost luat în calcul impactul asupra resurselor acvatice.
La ce etapă se află ancheta penală?
Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal privind criza de pe Nistru, iar pe 5 mai a deschis un dosar, în baza articolului 229 din Codul Penal: poluarea apelor, soldată cu daune în proporții deosebit de mari.
Într-un răspuns oferit în scris Europei Libere, procurorul Ghenadie Pîrlii, din cadrul Secției combaterea infracțiunilor contra mediului a Procuraturii Generale, a refuzat să dea detalii din ancheta aflată în desfășurare.
Pîrlii a spus doar că, în urma bombardamentului rusesc, au fost avariate mai multe instalații și structuri tehnice ale Complexului Hidroenergetic Novodnestrovsk. El a reiterat că, în baza probelor de apă prelevate din Nistru, în zona satului Naslavcea și în sectoare din aval, s-au constatat depășiri ale limitelor admisibile pentru indicatorii specifici poluării cu produse petroliere.
Procurorul a evitat să răspundă la întrebarea cum anume ar putea solicita statul R. Moldova Rusiei să-i compenseze daunele.
Cât de reală este recuperarea prejudiciului?
„O simplă trimitere de factură nu are cum să-i determine pe ruși să plătească despăgubiri. Nu cred că ei ar accepta măcar o discuție în acest sens, având în vedere că au negat implicarea în ambele cazuri”, spune Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției și ex-președinte al Curții Constituționale.
Juristul explică, într-o discuție cu Europa Liberă, că dispute de acest fel sunt soluționate, de regulă, prin intermediul unui arbitraj internațional sau al unui arbitraj ad-hoc, dar acestea sunt procese complexe.
„Este nevoie de o analiză temeinică, mai ales că Rusia nu este un stat limitrof Nistrului și nu există dovezi directe”, observă fostul ministru. El nu exclude însă că R. Moldova ar putea să coopereze cu Ucraina în acest demers.
În aceste condiții, concluzionează Alexandru Tănase, șansele ca R. Moldova să obțină la modul practic despăgubiri din partea Moscovei sunt „foarte puțin verosimile”, iar pretențiile formulate de oficialii de la Chișinău reprezintă, mai degrabă, un mesaj politic.
◉ SONDAJ
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
