Gruparea construită de oligarhul fugar Ilan Șor n-a fost doar despre corupție, proteste, influențarea alegerilor sau subminarea democrației. A fost și despre bani. Mulți bani.
În cele 23 de dosare penale în care au fost implicați acoliți de-ai lui Șor finalizate cu condamnări definitive, Justiția a stabilit un prejudiciu total de 244 de milioane de lei. Acestă sumă ar trebui confiscată și virată bugetului de stat.
Potrivit unor calcule făcute de Europa Liberă în baza sentințelor judecătorești definitive și a unor răspunsuri oficiale de la autorități, până la finele lunii august, R. Moldova a izbutit să recupereze din această sumă circa 12,5 milioane de lei. Adică 5% din prejudiciul total.
Cei mai mulți bani – 4,6 milioane de lei – au fost recuperați de la fostul bodyguard al lui Ilan Șor, Leonid Vaca, condamnat definitiv pentru finanțarea ilegală a partidului „Șansă” – o formațiune derivată din fostul partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023.
Banii „din tot sufletul” au ajuns la buget
În după amiaza zilei de 1 martie 2024, anchetatorii l-au surprins pe Vaca urcând într-un Volkswagen condus de Valeriu Racu, curier în rețeaua lui Șor. Racu tocmai îi înmânase bodyguardului un pachet negru, cu 613.500 de lei.
Potrivit procurorilor, Vaca era doar un casier și urma să depoziteze banii într-un apartament conspirativ din sectorul Botanica al Chișinăului, în care se aflau alți 4,57 de milioane de lei. Bancnotele urmau să fie împărțite în plicuri inscripționate cu mesajul „Din tot sufletul! Cu deosebit respect, Ilan Șor” și să fie împărțiți – clandestin – celor care prestau servicii pentru partidul „Șansă”.
Vaca și Racu au fost prinși în flagrant, iar banii ridicați de anchetatori. Racu și-a recunoscut vina și a fost prima persoană condamnată în R. Moldova pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, primind o amendă de 45.000 de lei și confiscarea banilor.
Leonid Vaca a fost și el trimis în judecată și condamnat definitiv abia în martie 2026 la cinci ani de închisoare, însă a reușit să fugă din țară. Este dat în căutare.
Serviciului Fiscal de Stat (SFS) spune pentru Europa Liberă că banii găsiți în apartamentul conspirativ, dar și cei primiți de la Racu, au ajuns la bugetul de stat după condamnările definitive.
Aceasta este povestea celei mai mari sume pe care statul a reușit să o recupereze din dosarele acoliților lui Șor finalizate cu condamnări.
Cum arată bilanțul recuperării
Serviciul Fiscal ne-a precizat că, pe lângă cei 4,6 milioane confiscați din dosarul Vaca/Racu, a mai transferat aproape un milion de lei la bugetul de stat, după executarea a altor patru sentințe definitive. În total: în jur de 5,5 milioane de lei au ajuns la buget, via Fisc.
Alte circa 7 milioane de lei au ajuns la buget din contul bunurilor sechestrate de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI). Printre acești bani se numără și cei 30.000 de dolari (echivalentul a 505.767 de lei), pe care fosta deputată Irina Lozovan și soțul ei, Pavel Gîrleanu, i-au dat mită primarului orașului Ocnița, pentru ca acesta să treacă de la Partidul Socialiștilor la Partidul „Renaștere” – considerat „succesor” al Partidului „Șor”.
Soții au reușit între timp să fugă din țară și au fost condamnați definitiv la șase, respectiv cinci ani de închisoare. Europa Liberă a scris că 17 dintre cei 40 de complici ai lui Șor judecați în R. Moldova pentru finanțarea ilegală a partidelor au fugit din țară înainte de a fi condamnați. Unii dintre ei se relaxau în vacanțe în Turcia, iar alții se ascundeau de justiție în Federația Rusă.
Dintre persoanele care au fost condamnate, doar cinci au ajuns să-și ispășească efectiv pedeapsa în penitenciar.
Complicii din rețeaua lui Șor au fost acuzați că, după fuga oligarhului, au participat la finanțarea ilegală a partidelor, organizarea mai multor proteste antiguvernamentale, scheme de corupere electorală și acțiuni de destabilizare politică în interesul Kremlinului.
Potrivit anchetatorilor, rețeaua s-a bazat pe coordonatori teritoriali și intermediari care recrutau susținători, distribuiau bani – veniți de la Moscova – prin aplicații și conturi controlate prin interpuși și mobilizau participanți la proteste sau la vot.
Amploarea dosarelor „Șor”
Din 2019 și până în prezent, Procuratura Generală (PG) a instrumentat 93 de cauze penale care vizează coruperea electorală, finanțarea ilegală a partidelor politice și alte infracțiuni conexe, atribuite persoanelor afiliate fostului partid „Șor”.
54 au ajuns în instanță, vizând 66 de persoane, dintre care 29 dețineau funcții elective sau de conducere – inclusiv trei deputați (Marina Tauber, Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan), bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, patru foști președinți, 17 președinți, trei vicepreședinți și un fost vicepreședinte ai oficiilor teritoriale ale partidului.
Alte 17 dosare se află în faza de urmărire penală.
Din cele ajunse în judecată, 34 de cauze (41 de persoane) s-au încheiat cu sentințe de condamnare – definitive sau nu – prin care s-a cerut confiscarea a peste 326 de milioane de lei.
Cum (nu) funcționează mecanismul de recuperare a bunurilor infracționale confiscate
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) spune că, în ultimii cinci ani, a aplicat sechestre în valoare totală de circa 30 de milioane de lei în cauzele penale care vizează finanțarea ilegală a partidelor politice sau fraude electorale.
Suma vizează toate dosarele de acest fel, nu doar pe cele ale acoliților lui Șor.
Un raport al Curții de Conturi (CC) realizat în perioada 2023-2025 arată că, în ultimii opt ani, doar 0,6% din valoarea bunurilor pe care ARBI le pune sub sechestru ajunge efectiv la buget.
În procesul de recuperare a prejudiciilor – care are mai multe etape – sunt implicate mai multe instituții. Găsirea sumelor/bunurilor folosite în infracțiuni aparține polițiștilor sau procurorilor. ARBI este instituția care le pune sub sechestru. Confiscarea este dispusă de instanțele judecătorești, iar gestionare și vânzarea bunurilor confiscate cad în sarcina Serviciului Fiscal de Stat (SFS).
Până în iunie 2025, executarea silită a hotărârilor de confiscare specială și extinsă era atribuția executorilor judecătorești.
Atunci a intrat în vigoare legea privind perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale, prin care recuperarea prejudiciilor a trecut integral în competența SFS.
550 milioane ratate
Deși s-a vrut un sistem mai eficient, Curtea de Conturi a constatat că administrarea și recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni este reglementată de legi depășite, în timp ce sistemele informatice ale instituțiilor implicate sunt defectuoase.
De pildă, dintr-un prejudiciu de 567,5 milioane de lei stabilit prin 404 acte executorii, care dateazǎ din perioada 2010-2025, la buget au ajuns doar 17 milioane. De asemenea, bunuri confiscate în valoare de 61,5 milioane de lei au fost vândute de Fisc cu reduceri de 80%, statul încasând în cele din urmă doar 11,8 milioane de lei.
Ca urmare a acestor constatări, Curtea a formulat 18 recomandări către instituțiile implicate în procesul de recuperare a bunurilor infracționale confiscate; cele mai multe către SFS.
Pe 13 mai, când Comisia parlamentară pentru control al finanțelor publice a examinat raportul Curții de Conturi, Sergiu Arhirii, director adjunct SFS, a spus că instituția pe care o reprezintă a elaborat un plan de acțiuni.
„Ne-am stabilit ca, până la finele anului 2026, SFS să dezvolte și să fie operațională o platformă online (magazin online) de comercializare a bunurilor confiscate”.
Arhirii a mai adăugat că SFS a preluat toate titlurile executorii privind confiscarea specială și extinsă emise în perioada 2010-2025, care, până la modificările legislative din vara anului 2025, se aflau în gestiunea executorilor judecătorești, precizând că „a început aceleași activități, de la zero, pentru a executa, în măsura posibilităților, documentele executorii recepționate”.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
