Primul lucru de spus este că „Lista Studenților” care a învins duminică nu are un lider asumat sau un program politic conturat. În aceste condiții, greul pentru formațiunea învingătoare abia începe, spun analiști intervievați de Serviciul Balcanic al Europei Libere.
Cardiologul de 56 de ani din Novi Sad, Ilija Srdanovic, a fost primul pe lista de candidați ai mișcării, dar aceasta a evitat în mod deliberat să aibă un lider clar și rămâne o incertitudine cine va fi viitorul prim-ministru al Serbiei.
Platforma electorală a „Listei Studenților” s-a axat pe combaterea corupției, întărirea independenței instituțiilor publice, îmbunătățirea educației și creșterea nivelului de trai.
A convins alegătorii dezamăgiți de rezultatele partidelor tradiționale și a obținut 139 din cele 250 de mandate parlamentare.
Din momentul constituirii noului legislativ, în urma validării rezultatelor oficiale, va avea la dispoziție 90 de zile pentru a forma noul guvern. Aici apar însă primele semne de întrebare.
„Lista Studenților” intră în parlament pentru prima oară și, în afară de absența unui lider proeminent, nu are nici experiență politică, având în rândurile sale mai ales experți și cadre universitare din diverse domenii.
După Ilija Srdanovic, profesor și el, la Facultatea de Medicină a Universității din Novi Sad, au candidat și alte personalități cunoscute, precum fostul guvernator al băncii centrale, Dejan Soskic, sau fostul baschetbalist Dejan Bodiroga.
Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu a fost propus public drept candidat la șefia executivului și nu a fost avansat niciun nume pentru portofoliile ministeriale.
„Mișcarea s-a născut din frustrarea față de toate neajunsurile din sistemul de stat”, a declarat pentru Europa Liberă expertul în spațiul balcanic Nikola Xaviereff-Weckwerth.
„Strategia lor a fost să nu aibă o singură figură la conducere, pentru ca adversarii, adică partidul lui Vučić, să nu aibă o țintă pe care să o poată ataca direct”, a explică analistul el.
Cum a început totul
Valul de proteste anti-Vučić a fost declanșat de prăbușirea copertinei tocmai renovate a gării din Novi Sad, în noiembrie 2024.
Tragedia a provocat moartea a 16 persoane. Studenții au susținut că dezastrul s-a produs din cauza lucrărilor de mântuială, explicate prin corupția din guvern, care a acordat contractul de construcție unei companii chinezești.
În programul electoral, mișcarea studențească a inclus printre priorități transparența totală a achizițiilor publice, auditarea proiectelor finanțate de stat și publicarea tuturor contractelor și licitațiilor.
Printre propuneri se regăsesc, de asemenea, confiscarea averilor dobândite ilicit și introducerea unor măsuri de lustrație pentru funcționarii publici.
„Serbia trăiește aceeași efervescență pe care am văzut-o la căderea lui Slobodan Milosevic”, a subliniat Ivana Stradner, cercetătoare la Foundation for Defense of Democracies din Washington, într-o declarație pentru Europa Liberă.
„Istoria însă nu trebuie să se repete: înlăturarea lui Vučić este doar primul pas. Serbia trebuie să demonteze acum rețeaua de corupție și controlul autoritar care i-au susținut regimul, nu doar să schimbe conducerea de la vârf. [...] Aceasta este șansa Serbiei de a construi instituții democratice durabile și de a se ancora ferm pe un traseu pro-occidental”, a spus analista.
Relația cu Rusia și UE
De-a lungul anilor, Aleksandar Vučić a cultivat legături strânse cu Moscova și Beijingul, transformând Serbia într-unul dintre cei mai apropiați parteneri europeni ai Rusiei și Chinei.
„Lista Studenților” reunește reprezentanți din întreg spectrul politic, iar acest fapt creează divergențe interne pe tema apropierii de Moscova, în contextul în care Serbia păstrează totuși statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.
Este de așteptat că mișcarea își va păstra poziția contra impunerii de sancțiuni Rusiei. Reprezentanții listei au argumentat că astfel de măsuri, fiind un instrument pur politic, nu contribuie la rezolvarea crizelor de securitate ca războiul din Ucraina.
„Marea provocare imediată va fi transformarea energiei din stradă în reformă instituțională”, a afirmat Bojana Zoric, de la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene.
Ea a avertizat că marja de manevră pentru reforme ar putea fi restrânsă, mai ales din cauza rezistenței previzibile din interiorul aparatului de stat.
„Un guvern de experți susținut de studenți va trebui să înfrunte rețele politice bine înrădăcinate, să restabilească încrederea în instituții și să creeze condiții pentru alegeri cu adevărat libere”, a spus Zoric.
În ceea ce privește relația cu UE, ea crede că noua putere de la Belgrad „poate îmbrățișa valorile democratice europene, dar acest lucru nu înseamnă automat o politică externă pro-UE”. Programul listei „nu oferă prea multă claritate privind prioritățile externe”, mai spune analista.
Relațiile cu vecinii
Relațiile regionale rămân, la rândul lor, o temă sensibilă - o constantă în Balcani.
„Lista Studenților” se opune recunoașterii independenței Kosovo, în deplin acord cu linia oficială a Belgradului de după declarația kosovară de independență din 2008.
În campania electorală, candidații mișcării au invocat Constituția Serbiei, al cărei preambul a fost modificat în 2006 pentru a stipula că provincia Kosovo face parte integrantă din teritoriul sârb.
Totodată, formațiunea a anunțat că va susține „păstrarea statutului constituțional și a competențelor stabilite” pentru Republica Srpska, entitatea majoritar sârbă din componența Bosniei și Herțegovinei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.