Comisia Electorală Centrală (CEC) a spus că Stoianoglo a obținut 38.44%, iar Gagauz - 24.22%.
Datele Consiliului Electoral Central al Găgăuziei arată că prezența la urme la alegerile din UTA Găgăuzia din 15 noiembrie a fost de 37.60%, la un prag de validare de 25%.
În joc au fost și cele 35 de locuri în Adunarea Populară, legislativul autonomiei găgăuze, disputate în circumscripții uninominale.
În circumscripțiile în care niciun candidat nu a obținut peste 50% din voturi, urmează turul doi de scrutin, la fel ca în cazul alegerilor pentru funcția de bașcan.
Scrutinul pentru funcția de bașcan a avut loc înainte de termen postul a fost declarat vacant în luna august, după ce Curtea de Apel a confirmat condamnarea la închisoare a fostei guvernatoare, Evghenia Guțul.
Aceasta a fost condamnată la șapte ani de închisoare, în 2025, pentru complicitate la finanțarea ilegală, cu fonduri provenite din Rusia, a fostului Partid Șor, aceasta ispășește o pedeapsă de șapte ani de închisoare.
Oricine va câștiga turul doi de scrutin pentru funcția de bașcan, alegerile pun capăt unei perioade de câțiva ani în care politica din Găgăuzia a fost dominată deschis de oligarhul fugar Ilan Șor, care se ascunde la Moscova.
Stoianoglo și Gagauz: Ce îi deosebește
Fost deputat socialist, Fiodor Gagauz este sprijinit în aceste alegeri de Partidul Socialiștilor în frunte cu Igor Dodon.
În 2014, mișcarea condusă de Gagauz, „Găgăuzia Unită”, a ajutat la organizarea unui referendum privind aderarea Găgăuziei la Uniunea Vamală cu Rusia, declarat ilegal de Chișinău.
Gagauz le promite alegătorilor o Găgăuzie care să fie „pod între Est și Vest”.
El a spus în campanie Europei Libere că cel mai urgent este să refacă legătura dintre Chișinău și Comrat. Calea, spune el, este respectarea statutului autonomiei.
Întrebat cum îl descrie pe liderul rus, Vladimir Putin, și războiul declanșat de acesta contra Ucrainei, Gagauz a răspuns tot cu o întrebare: „De ce puneți această problemă, care nu este problema de azi?”.
Apoi a spus că Găgăuzia trebuie să aibă relații bune „cu toți: și Rusia, și Ucraina, și România, și Turcia, și toată Europa”.
Fost procuror general, actualmente deputat, Alexandr Stoianoglo candidează independent.
În 2024, susținut de socialiști, a pierdut turul doi al alegerilor prezidențiale în fața Maiei Sandu. În 2025, fost ales deputat la Chișinău pe lista blocului Alternativa condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban.
Programul său, „Găgăuzia: autonomia dreptății”, promite între altele un mecanism permanent de negocieri „Comrat-Chișinău”.
Pentru Europa Liberă, Stoianoglo a spus că prima sarcină este unirea societății găgăuze, iar a doua – un dialog constructiv cu Chișinăul. În ultimii trei ani, spune el, Găgăuzia „a fost izolată” și a pierdut bani din programele statului.
Întrebat și el cum îl descrie pe Putin, Stoianoglo a spus că politicienii nu trebuie „să descrie activitatea cuiva”, dar a adăugat: „Eu condamn războiul în Ucraina și eu condamn toate acțiunile inumane care se întâmplă acolo, în fiecare zi”.
Reguli electorale noi
Alegerile au avut loc după reguli noi, votul fiind coordonat în premieră de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău cu ajutorul unui Consiliul Electoral Central creat de ea la Comrat, după decenii în care autonomia găgăuză a avut legi și organe electorale proprii.
Modificări legislative adoptate de Parlament în august 2026 au armonizat legislația electorală a autonomiei la cea națională, consolidând rolul CEC.
Sistemul a fost contestat de unii politicieni de la Comrat, care au acuzat Chișinăul că încearcă să-și extindă controlul asupra autonomiei.
Votul a fost privit de experți și drept un test pentru reziliența Republicii Moldova în fața ingerințelor ruse și a corupției electorale, într-o regiune marcată de neîncredere față de guvernarea proeuropeană și de campanii de dezinformare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te