Atât Zelenski, cât și Witkoff au descris discuțiile de pe 6 septembrie drept „substanțiale”.
Președintele ucrainean le-a spus jurnaliștilor că părțile au discutat, printre altele, despre garanții de securitate și economice pentru Kiev, despre livrarea de rachete antiaeriene de care este nevoie urgent, dar și despre un pachet de sprijin pentru Ucraina, în condițiile în care se apropie o nouă iarnă de război.
În același timp, Witkoff a subliniat că Statele Unite caută o rezolvare diplomatică a conflictului, nu una militară, iar Kushner a susținut ideea reluării negocierilor trilaterale dintre Kiev, Moscova și Washington.
„Va fi nevoie ca ambele părți să facă niște compromisuri și să reducă diferențele dintre ele, iar noi credem că avem ingredientele ca să ajungem acolo”, a spus Witkoff. „Este foarte dificil, dar suntem hotărâți.”
Separat, în timp ce discuțiile de la Kiev se desfășurau, Zelenski a scris pe canalul său de Telegram că la ele se alătură și reprezentanți ai Marii Britanii, Franței și Germaniei.
Emisarii americani au ajuns la Kiev cu trenul din Polonia, la câteva ore după ce avuseseră o întrevedere de trei ore cu Putin, la Moscova, în seara zilei de 5 septembrie.
Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru RFE/RL că „cele două părți au discutat planuri concrete pentru pașii următori, care vor fi anunțați în săptămânile ce vin”.
Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, care a participat la reuniune, a calificat discuțiile drept „substanțiale, foarte sincere și constructive”. El a adăugat că emisarii au prezentat poziția americană și au promis să transmită liderilor ucraineni punctele de vedere ale lui Putin, în discuțiile de la Kiev.
„Nu doar și-au exprimat interesul lor tradițional pentru încetarea rapidă a ostilităților, ci au și înaintat o serie de idei privind posibile căi spre o soluționare”, a spus el.
Ușakov a insistat că Rusia își va atinge obiectivele și că trebuie rezolvate „cauzele profunde” ale conflictului – formulă prin care Kremlinul înțelege renunțarea Ucrainei la speranțele de aderare la NATO și măsuri care ar însemna, practic, dezarmarea armatei ucrainene, alături de alte nemulțumiri istorice. Sunt cereri pe care Kievul le respinge de multă vreme.
Chiar și în timp ce efortul diplomatic continua, forțele ruse au lansat un nou atac de amploare cu drone asupra Ucrainei, în noaptea de 5 spre 6 septembrie.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat 108 drone, inclusiv drone de atac de tip Shahed și variante cu reacție. Apărarea antiaeriană a doborât sau a neutralizat 88 de drone până la ora 9:30, iar lovituri au fost înregistrate în 11 localități, cu resturi căzute în alte șapte.
La rândul ei, Ucraina a anunțat că forțele sale au lovit peste noapte mai multe ținte în interiorul Rusiei, între care rafinăria de petrol din Riazan și un aerodrom militar din regiunea Rostov.
Statul Major General al Ucrainei a declarat pe 6 septembrie că la rafinăria din Riazan a fost înregistrat un incendiu – una dintre cele mai mari din Rusia – și că unitatea era implicată în aprovizionarea armatei ruse. Tot forțele ucrainene ar fi lovit o stație radar și două sisteme antiaeriene Panțir-S1 în regiunea Rostov.
RFE/RL nu a putut verifica în mod independent aceste afirmații.
Oficialii ruși au recunoscut atacuri cu drone și incendii, dar nu au confirmat că obiectivele indicate de Ucraina ar fi fost lovite. Guvernatorul regiunii Riazan, Pavel Malkov, a raportat un incendiu la „una dintre întreprinderi”, iar guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a spus că aproximativ 30 de drone au fost distruse și că trei persoane au fost rănite.
Cel mai recent atac asupra Ucrainei a venit după o zi de lovituri rusești în întreaga țară, în care șapte oameni au fost uciși, iar alți 57 au fost răniți sau afectați, în cinci regiuni, potrivit administrațiilor militare regionale.
Patru dintre cei uciși erau în regiunea Harkov, printre ei un băiat de 11 ani.
„Activități diplomatice”
Vizita emisarilor americani la Kiev este prima lor deplasare în Ucraina de când au preluat roluri de prim-plan în eforturile administrației de a pune capăt războiului și are loc pe fondul unui nou impuls diplomatic în direcția unui acord de pace.
Trump a făcut din încheierea celui mai mare război din Europa de după 1945 o prioritate atunci când a preluat mandatul, în ianuarie 2025, dar un acord s-a dovedit greu de atins, iar diplomația a fost în mare parte blocată de la începutul războiului SUA–Israel cu Iranul, la sfârșitul lui februarie.
În linia poziției dure exprimate de Ușakov, Putin nu a dat niciun semn de compromis în declarațiile recente, insistând, între altele, că Rusia trebuie să controleze întreaga regiune Donețk din estul Ucrainei, inclusiv părțile pe care forțele sale nu au reușit să le cucerească în ani de lupte grele.
La conferința de presă comună cu emisarii americani, ținută la Kiev după discuțiile de pe 6 septembrie, Zelenski a numit chestiunea regiunii Donețk „întrebarea acestui război”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.