Preşedintele Nicolae Timofti a participat ieri, la Kiev la Marsul Demnităţii, organizat de autorităţile ucrainene pentru comemorarea victimelor euromaidanului de acum un an. În violenţele împotriva protestatarilor paşnici de acum un an de la Kiev au murit 100 de oameni. La ceremonii au participat şi preşedinţii Germaniei, Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Georgiei, precum şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Întâlnirea preşedintelui Moldovei cu omologul său de la Kiev a fost informală.
Un comunicat al Preşedinţiei anunţă că şeful statului Nicolae Timofti a avut convorbiri informale cu omologul său ucrainean Petro Poroşenko, dar şi cu mai mulţi lideri europeni prezenţi la Marşul Demnităţii, între care preşedinţii Poloniei, Lituaniei, Slovaciei, Georgiei, precum şi cu preşedintele Consiliului European Donald Tusk. Iată ce ne-a comunicat despre vizita şefului statului la Kiev purtătorul său de cuvânt, Vlad Ţurcanu:
„Preşedintele Timofti a răspuns imediat invitaţiei preşedintelui Poroşenko de a vizita oraşul Kiev cu această ocazie. Preşedintele consideră că Republica Moldova trebuie să fie alături de Ucraina. Republica Moldova şi Ucraina sunt vecini şi fac parte din grupul de ţări care sunt asociate la UE, de aceea este importantă această colaborare pe toate liniile. Acest lucru se întâmplă în prezent între diplomaţiile celor două ţări la diferite nivele. Preşedintele Timofti a purtat discuţii neoficiale cu omologii săi pe care i-a revăzut la Kiev. Discuţiile au fost informale de aceea nu sunt pentru a fi date publicităţii.”
Editorialistul Petru Bogatu e de părere că gestul preşedintelui Nicolae Timofti e un semn al solidarităţii şi demnităţii Republicii Moldova, dar şi că statul se alătură acţiunilor comunităţii internaţionale menite să contracareze expansiunea rusească:
„Republicii Moldova îi este scris să facă front comun, să fie alături de Ucraina, pentru că Ucraina este azi scutul nu numai al nostru, nu numai al Estului Europei în faţa unei invazii străine, dar şi scutul întregii Europe, pentru o ţară precum Rusia care a scuipat pe normele de convieţuire internaţionale, care nu respectă suveranitatea teritorială a altui stat şi îşi permite anexarea unor teritorii străine, este, indiferent ce ar spune Kremlinul, este o ameninţare pentru ordinea mondială, iar noi suntem aproape de prima linie a confruntărilor şi doar un comportament demn ne poate ajuta să rezistăm. Sper că acest gest făcut de preşedintele Timofti, este doar începutul unei poziţii ferme, corecte, oneste a autorităţilor RM care se vor ralia tuturor acţiunilor statelor occidentale menite să contracareze expansiunea rusească.”
Noul premier moldovean Chiril Gaburici deocamdată nu a comentat situaţia din Ucraina şi nici nu a prezentat opţiunile privind relaţiile cu Kievul. În opinia editorialistului Petru Bogatu autorităţile moldovene ar trebui să promoveze acum relaţii mai strânse şi mai speciale cu Ucraina:
„Pe plan extern, acest Guvern ar trebui să facă tot ce îi stă în putinţă ca relaţia cu Kievul, cu Ucraina să fie una specială, de cooperare foarte strânsă, mai cu seamă având în vedere problemele imediate care trebuie să le rezolvăm în stânga Nistrului, aceste probleme pot fi rezolvate doar cu sprijinul Ucrainei.”
Într-un interviu pentru Europa Liberă Ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, Ion Stăvilă, a spus că relaţia Moldovei cu Ucraina trebuie văzută în continuare ca una extrem de importantă:
„ … având în vedere, pe de o parte, faptul că ambele ţări au ales cu fermitate cursul de dezvoltare europeană, integrarea europeană fiind un obiectiv strategic şi comun al ambelor ţări. În pofida dificultăţilor cu care ne confruntăm, există o fermitate şi la Kiev, şi la Chişinău pe care toată lumea o vede, de a continua cursul de integrare europeană. Pe de altă parte, având în vedere problemele comune cu care se confruntă ţările noastre şi pe care putem să le soluţionăm, să identificăm soluţii mai uşor împreună, în strânsă cooperare, interacţiune. Acestea au fost subiectele care au fost abordate şi de această dată în cadrul întâlnirii la nivel înalt al celor doi preşedinţi.”
Ambasadorul Ion Stăvilă a spus că aprofundarea crizei din Ucraina şi situaţia din regiune, în general, fireşte are un impact asupra cooperării economice bilaterale. Exportul Moldovei în Ucraina s-a redus semnificativ, iar Ucraina a încetat să mai livreze energie electrică. Diplomatul îşi exprimă speranţa însă că Ucraina va depăşi dificultăţile, inclusiv în sectorul energetic şi că situaţia se va îmbunătăţi cât de curând.
Эволюция Евромайдана
