Discuțiile de joi de la Bruxelles, la care au participat reprezentanți ai NATO, ai SUA, ai Ucrainei și ai Uniunii Europene, „au continuat pe baza discuțiilor productive de la Miami și Oslo și au avut ca scop găsirea unei soluții juste și durabile pentru încheierea războiului din Ucraina”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Alianței, citată de AFP.
Declarația vine după ce Casa Albă a prezentat o propunere de cadru de securitate european, alături de garanții de securitate pentru Ucraina, în contextul în care administrația Trump se pregătește pentru discuțiile trilaterale de pace cu Ucraina și Rusia, care vor avea loc la Abu Dhabi săptămâna viitoare.
Jared Kushner, trimisul și ginerele președintelui american Donald Trump, a prezentat detaliile inițiativei într-o postare pe rețelele sociale din 5 noiembrie, în urma discuțiilor purtate la Bruxelles cu oficiali ucraineni, ai NATO și europeni.
Cadrul propus include consultări permanente în materie de securitate, comunicări în situații de criză, o mai mare transparență militară, măsuri reciproce pentru reducerea riscurilor de escaladare și un acord pe termen lung pentru securitatea și stabilitatea europeană.
Kushner a afirmat că inițiativa va respecta suveranitatea și integritatea teritorială a fiecărei țări, niciun stat neavând drept de veto asupra preferințelor sau alianțelor de securitate ale altui stat. El a adăugat că NATO va rămâne un element central al apărării colective europene.
Anunțul a venit în urma întâlnirii pe care Trump a avut-o pe 5 noiembrie la Casa Albă cu trimisul special al președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev. Trump a declarat că este convins că un „acord mare și frumos” ar putea fi pe cale să se încheie și a sugerat că acesta ar putea implica nu doar Ucraina, ci „întreaga Europă”.
„Va fi un acord important și va implica mai mult decât Ucraina”, a declarat Trump reporterilor, prezicând că „toată lumea va fi încântată”.
Kushner a afirmat că consultările vor continua prin așa-numitul format „Shell Bay”, care implică Ucraina, NATO, Uniunea Europeană și alți parteneri europeni, Rusia participând, de asemenea, la negocierile de pace.
„De când are Rusia un cuvânt de spus în NATO?”
Legătura propusă între garanțiile de securitate ale Ucrainei și o arhitectură de securitate europeană mai amplă a stârnit întrebări din partea specialiștilor în chestiuni legate de Rusia cu privire la amploarea inițiativei și implicațiile acesteia pentru NATO.
Glen Howard, președintele Fundației Saratoga și strateg de lungă durată în domeniul rus, a declarat pentru Europa Liberă (RFE/RL) că anunțul lui Kushner ar putea avea scopul de a asigura Ucraina și aliații europeni că Washingtonul nu le abandonează interesele, exercitând în același timp presiune asupra Rusiei înaintea negocierilor.
Howard a afirmat însă că referirea la o arhitectură de securitate europeană mai amplă este deosebit de îngrijorătoare.
El a menționat declarațiile consilierului de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, de săptămâna trecută, care a cerut revenirea la poziția NATO dinainte de 1997, înainte ca alianța să se extindă în Europa de Est și în statele baltice.
„De când are Rusia un cuvânt de spus în privința viitorului NATO și a desființării flancului estic?”, a întrebat Howard, întrebându-se ce concesii ar oferi Rusia în schimb.
El a avertizat că chiar și punerea poziției NATO pe masa negocierilor ar putea crea un precedent pentru Rusia și viitoarele administrații americane.
Howard a comparat această potențială abordare cu Acordul de la München din 1938, care a permis Germaniei naziste să anexeze o parte din Cehoslovacia în schimbul promisiunii lui Hitler că nu va mai formula pretenții teritoriale, menționând îngrijorări mai ample cu privire la poziția administrației Trump față de Rusia, inclusiv comentariile unui înalt oficial al Pentagonului, Elbridge Colby, care a îndemnat statele baltice să-și modereze retorica anti-rusă.
El a sugerat, de asemenea, că pregătirile franceze și britanice pentru posibile misiuni de menținere a păcii în Ucraina, precum și discuțiile privind redirecționarea gazelor prin Ucraina, ar putea face parte dintr-o strategie mai amplă legată de negocieri.
John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina și director senior la Centrul Eurasia al Consiliului Atlantic, și-a exprimat, de asemenea, puțin optimism cu privire la viitoarele discuții.
Kremlinul râde din nou de Europa: „Nu e în stare să se coordoneze”
Vineri, Kremlinul a acuzat Europa că se află în dificultate în a decide cine ar urma să o reprezinte în eventualele discuții viitoare privind asigurarea securității continentului, în cadrul unei posibile soluționări a crizei din Ucraina.
Întrebat vineri despre rolul pe care l-ar putea juca Europa în eventualele discuții viitoare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că aceasta ar trebui să fie implicată, dar a adăugat că, până în prezent, Europa s-a confruntat cu dificultăți în a-și coordona acțiunile.
„În ceea ce privește eventualele idei ale europenilor, nu am primit niciuna. Nu avem cunoștință de vreuna”, a declarat Peskov reporterilor în cadrul unei conferințe telefonice.
„Într-un fel sau altul, discuția se va îndrepta către viitorul sistem de securitate din Europa atunci când vor avea loc negocieri privind garanțiile reciproce de securitate între Rusia și Ucraina, iar acest lucru va fi, desigur, imposibil de realizat fără europeni la un moment dat”, a adăugat el.
„Prin urmare, va fi necesară o discuție cu europenii. Dar, după cum putem observa, aceștia nu au reușit încă nici măcar să decidă cine poate vorbi în numele lor. Așadar, din partea lor, ceea ce observăm este o indecizie prelungită și o lipsă de voință.”
Scris cu informații de la AFP și Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.